Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 23/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 23/R-CM
Ședința publică din 12 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr.389/CM din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-pârât, intimații-reclamanți și intimații-pârâți Școala nr.12 P, Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal " ", Inspectoratul Școlar Județean și Ministerul Educației, Cercetării și.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Argeș, reclamantul Sindicatul Preuniversitar Muntenia, în numele și pentru reclamanții - membri de sindicat -, u, -, G, n, G, a chemat în judecată pe pârâții Școala nr.12 P, Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal, Municipiul P - prin primar, Inspectoratul Școlar Județean, Ministerul Educației, Cercetării și, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să îi oblige la calcularea corectă și la plata sumelor reprezentând prima de vacanță pe anii 2001-2008, și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, pentru egalitate de tratament, prima de vacanță trebuie acordată tuturor categoriilor de personal bugetar, iar nu numai celor care au calitatea de funcționari publici și care primesc o astfel de primă, în temeiul Legii nr.188/1999.
Reclamanții au făcut referire și la.OUG nr.146/2007, care a aprobat plata primelor de concediu de odihnă ce au fost suspendate în perioada 2001-2006, actul normativ referindu-se și la salariații din sectorul bugetar.
Prin întâmpinarea formulată (15-17), pârâtul Municipiul Pai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, dat fiind faptul că drepturile salariale pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt calculate de către ordonatorii terțiari de credite, neexistând raporturi juridice între personalul didactic și Municipiul
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că textul de lege invocat ca temei legal - Legea nr.188/1999 - se referă numai la funcționarii publici, or reclamanții nu fac parte din această categorie.
Prin întâmpinare (18-23), pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu este angajatorul reclamanților și, ca atare, nu are obligația de calculare și plată a drepturilor salariale ale acestora.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic nu prevede dreptul la prima de vacanță pentru această categorie de personal.
La termenul din data de 19.02.2009 instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 2001-27.10.2005, iar la același termen toate excepțiile au fost unite cu fondul, potrivit art.137 alin.2 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.389/CM/23.02.2009 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și și a fost respinsă acțiunea față de acesta.
A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 2001 - 27.10.2005 și a fost respinsă acțiunea pentru această perioadă.
A fost respinsă acțiunea față de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean
A fost admisă în parte acțiunea și au fost obligați pârâții Școala nr.12 P și Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal să calculeze și să plătească reclamanților prima de vacanță corespunzătoare perioadei 28.10.2005 - decembrie 2008, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre aceștia, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Municipiul P să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Au fost obligați pârâții Școala nr.12 P și Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 10 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a analizat cu prioritate excepțiile unite cu fondul cauzei.
Astfel, a apreciat că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și, reținând că între acest minister și reclamanți nu există raporturi juridice de muncă, iar ministerul nu are nici calitatea de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, întrucât potrivit art.13 din nr.OUG32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 2001-27.10.2005 a fost apreciată ca întemeiată, față de dispozițiile art.166 alin.1 din Codul muncii, potrivit cărora dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Dreptul la prima de vacanță cuvenit reclamanților în baza Legii nr.128/1997 și a Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ nu a fost niciodată suspendat, astfel că în cauză nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiile nr.OUG146/2007, aceasta din urmă referindu-se la aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006.
Pe cale de consecință, nu se poate vorbi nici de o întrerupere a cursului prescripției extinctive.
Tribunalul a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului P este neîntemeiată, având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006 coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, precum și dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța de fond a reținut că, potrivit art.241 alin.1 Codul muncii, contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați, iar conform art.8 alin.1 din la nivel național pe 2007 - 2010, în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.
A mai reținut tribunalul că art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă, iar Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu. Astfel, potrivit art.37 lit.g din Contractul Colectiv de Muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Instanța a reținut și aplicabilitatea prevederilor art.30 alin.1 și 2, cap.V, din Legea nr.130/1996 a contractului colectiv de muncă, în care se arată că executarea contractului colectiv este obligatorie pentru părți.
În aceste condiții, tribunalul a admis acțiunea în parte, conform celor arătate mai sus și a făcut aplicarea dispozițiilor art.161 alin.4 din Codul muncii, dispunând plata actualizată a acestor drepturi bănești.
Tribunalul a dispus plata acestor drepturi numai până la data de 31.12.2008, apreciind că nu se poate substitui voinței părților în stabilirea clauzelor contractuale, iar pentru viitor acest drept ar putea să nu mai fie negociat între părți.
Tribunalul Argeșa reținut calitatea procesuală pasivă a pârâtului Municipiul P, în raport de prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006 coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, precum și de dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în temeiul cărora începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Instanța a apreciat că este neîntemeiată cererea privind efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă ale reclamanților, întrucât prima de vacanță nu se evidențiază în carnetul de muncă.
De asemenea, a respins acțiunea față de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean A, apreciind că între această instituție și reclamanți nu există raporturi juridice de muncă.
În temeiul art.276 Cod procedură civilă au fost obligați pârâții Școala nr.12 P și Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal să plătească Sindicatului cheltuieli de judecată în cuantum de 10 lei.
În termen legal pârâtul Municipiul Pad eclarat recurs împotriva acestei sentințe pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că reclamanții nu sunt funcționari publici, astfel că nu le este aplicabilă Legea nr.188/1999.
A mai arătat recurentul că otărârea instanței de fond nu este motivată și că prevederile constituționale și cele ale contractului de muncă la care se face referire în considerente nu conferă reclamanților dreptul la primă de vacanță.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din cuprinsul acțiunii, rezultă că reclamanții invocă mai multe temeiuri care îi îndreptățesc să beneficieze de plata primei de vacanță.
În primul rând reclamații invocă existența unei discriminări față de alte categorii de salariați bugetari, inclusiv funcționarii publici, al căror statut este reglementat de respectivul act normativ. Ei nu susțin însă că le este aplicabilă Legea nr.188/1999 și, de altfel, instanța de fond nici nu și-a întemeiat soluția pe acest act normativ, așa cum greșit pretinde recurentul.
În altă ordine de idei, Curtea constată că sentința pronunțată de Tribunalul Argeș este motivată, atât în fapt cât și în drept, temeiul admiterii acțiunii fiind prevederile art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997, precum și dispozițiile art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ.
Potrivit acestui ultim text de lege, părțile din contractul colectiv de muncă au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze, printre alte premii, de o primă de vacanță, în condițiile legii, primă ce se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Cum potrivit art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă la nivel de ramură de activitate produc efecte pentru toți angajații din ramura respectivă, rezultă că în mod corect instanța a aplicat dispozițiile art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă amintit în ceea ce îi privește pe reclamanți și, pe cale consecință, în mod corect le-a acordat acestora prima de vacanță instituită prin respectivul contract.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI - prin primar, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.389/CM din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR MUNTENIA, cu sediul în P,--6, județul A, în numele membrilor de sindicat -, u, -, G, n, G, și pârâții ȘCOALA NR.12 PITEȘTI, cu sediul în P,-, județul A, CENTRUL BUGETAR COLEGIUL NAȚIONAL LICEAL, cu sediul în P,-, județul A, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN A, cu sediul în P,--6, județul A și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,--30, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
8 ex./13.01.2010
Jud. fond: /
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
