Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 2735/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2023/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.2735/
Ședința din ședința publică de la 27.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ceaușescu Maria
JUDECĂTOR 2: Harabagiu Lizeta
JUDECĂTOR 3: Farmathy Amelia
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de recurenții-reclamanți, -, împotriva sentinței civile nr.176/28.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (4996/2008) în contradictoriu cu intimații-pârâți GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL PUBLIC -PACHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM-STRUCTURA CENTRALĂ și expert CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Dezbaterile de fond și susținerile recurenților reclamanți au avut loc în ședința publică din data de 22.04.2009, consemnate în încheierea de ședință la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 27.04.2009, când a hotărât următoarele.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI,recurenții, au criticat sentința civilă nr.176/28.10.l2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din 22.04.2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepția nulității recursului asupra căreia reține următoarele:
Cererea de recurs înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI la data de 25.03.2009 nu cuprinde indicarea nici unui motiv de casare prevăzut de art.304 Cod pr.civilă, nu este întemeiată în drept și nu dezvoltă, nici măcar de o manieră succintă sau generică, vreunul din motivele legale de recurs prevăzute de mai sus menționatul art.304 Cod pr.civilă.
Practic, cererea de recurs, în forma în care a fost depusă de recurenți la dosarul cauzei, exprimă intenția acestora de a recura sentința instanței de fond, fără a conține nici o altă mențiune care ar putea constitui o motivare a căii de atac exercitate.
Potrivit dispozițiilor art.306 alin.1 Cod pr.civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
În conformitate cu dispozițiile art.303 alin.1 și2 Cod pr.civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, acest termen fiind socotit de la comunicarea hotărârii, chiar și în ipoteza în care recursul a fost declarat înainte de comunicarea hotărârii.
În cauză, Curtea reține că cererea de recurs nu cuprinde nici măcar o motivare generică, care să permită instanței de control judiciar aplicarea dispozițiilorart.306 alin.3 Cod pr.civilă, după cum speța și soluția dedusă judecății nu sunt susceptibile de invocarea din oficiu și analizarea de către Caa ltor motive de ordine publică,în afara excepției nulității recursului.
În ceea ce privește susținerile recurenților din notele scrise depuse la dosar după amânarea pronunțării, Curtea constată că acestea reprezintă motivarea recursului, însă o astfel de motivare nu poate fi avută în vedere, întrucât nu a făcut parte din conținutul cererii de recurs și nu a fost depusă la dosarul cauzei în termenul legal de recurs de 10 zile de la comunicarea hotărârii instanței de fond.
Este exclusiv culpa recurenților că au manifestat o asemenea conduită procesuală, deși normele cuprinse în dispozițiile art.303 Cod pr.civilă, precum și sancțiunea la care fac referire prevederile art.306 alin.1 Cod pr.civilă sunt clare și neechivoce.
Argumentul recurenților expus în înscrisul intitulat note de ședință potrivit căruia nu era necesară motivarea recursului față de conținutul dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă nu poate fi primit de C, întrucât posibilitatea instanței de control judiciar de a examina cauza sub toate aspectele nu exonerează recurenții de motivarea propriului recurs.
Dispozițiile art.3041Cod pr.civilă stabilesc o regulă derogatorie de la cele de drept comun înscrise în art.304 Cod pr.civilă, permițând instanței extinderea controlului judiciar și în privința altor aspecte care nu s-ar putea încadra în vreunul din motivele expuse lapct.1-9 ale art.304 Cod pr.civilă. Această posibilitate are o finalitate distinctă de obligația motivării recursului de către recurenți și privește doar posibilitatea extinderii controlului judiciar.
Apreciind că excepția nulității este întemeiată, Curtea va constata, în temeiul art.306 alin.1 Cod pr.civilă, nulitatea recursului ca efect al nemotivării cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului declarat de recurenții-reclamanți, -, împotriva sentinței civile nr.176/28.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (4996/2008), în contradictoriu cu intimații-pârâți GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL PUBLIC - PACHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM-STRUCTURA CENTRALĂ și expert CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./04.05.2009
Jud.recurs:;
Președinte:Ceaușescu MariaJudecători:Ceaușescu Maria, Harabagiu Lizeta, Farmathy Amelia