Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 2743/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2743
Ședința publică de la 04 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier
Pe rol recursului declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr.147 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC SA- GRUP, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata-pârâtă prin avocat, lipsind recurenții-reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal prevăzut de lege, precum și împrejurarea că intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură.
Totodată, se învederează că recurenții-reclamant, prin motivele de recurs, solicită și judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici excepții de ridicat, Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru intimata-pârâtă, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
A depus la dosar note de ședință.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.147 din 19 ianuarie 2009 Tribunalul Dolja admis excepția prescripției și în consecință a respins acțiunea reclamanților, împotriva pârâtei SC SA.
Pentru pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că:
La art. 176 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură s-a prevăzut că "salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă", în luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă- iarnă.
Totodată, prin 187 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură s-a statuat că " salariații agenților economici nominalizați în anexa 1 punctul B vor primi, anual, un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale".
Din modalitatea de redactare a acestor articole reiese, fără echivoc, că, în accepțiunea părților semnatare ale acestor contracte aprovizionarea toamnă iarnă reprezintă un "adaos", iar contravaloarea cotei de gaze este un "ajutor" acordat salariatului, fiind exclusă orice posibilă interpretare că acestea ar fi asimilate drepturilor salariale.
Faptul că sumele pretinse de reclamanți nu reprezintă drepturi salariale si reglementarea acestora printr-o clauză a contractului colectiv de muncă, determină aplicarea dispozitiilor art. 283 alin. 1 lit. e din Codul Muncii, privitoare la termenul de prescripție de 6 luni
Constatând că față de data introducerii acțiunii, 28.10.2008, dreptul la acțiune pentru plata contravalorii cotei de gaze si aprovizionării de toamnă iarnă (pentru care termenul de prescripție a început să curgă în luna ianuarie a anului următor celui pentru care se solicită c/val cotă gaze, respectiv în luna noiembrie a fiecărui an pentru care se solicită aprovizionarea toamnă iarnă) s-a prescris, reclamanții nefiind în nici unul din cazurile de suspendare a prescripției prevăzute de art. 13 si 14 din Decretul 167/1958.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, în temeiul dispozițiilor art.299 și art.3041cod pr.civilă.
Prin motivele de recurs susțin că termenul de prescripție este de 3 ani, conform dispozițiilor art.283 lit.c Codul Muncii și care se calculează de la data nașterii dreptului la acțiune, drepturile revendicate fiind drepturi salariale. Recurenții susțin că potrivit art. 176sumele pentru aprovizionarea toamnă-iarnă sunt adaosuri, parte a salariului în accepțiunea art. 155 din Codul Muncii.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Reclamanții și-au întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile din contractele colective de muncă încheiate la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze.
Potrivit art. 187 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de - salariații agenților economici nominalizați în Anexa 1 pct. B primesc anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, iar la alin.2 al art. 187 se precizează faptul că de același drept beneficiază salariații avuți în vedere la alin.1 și cei ai agenților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa 1, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Dispozițiile art. 283 alin. 1 din Codul Muncii reglementează termenele de prescripție pentru formularea cererilor în vederea soluționării unui conflict de muncă, printre acestea fiind cel menționat la lit."c", termenul de 3 ani, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale salariaților față de angajator și termenul de 6 luni menționat la art. 283 lit."e" Codul Muncii, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia.
Pentru a se reține aplicabilitatea unuia din cele două termene de prescripție, de 3 ani sau de 6 luni, trebuie clarificată natura juridică drepturilor solicitate prin acțiune.
Curtea apreciază că drepturile ce fac obiectul acțiunii introductive au natura juridică a unor drepturi salariale neacordate. Acest fapt rezultă din cuprinsul art. 187 alin.2 CCM la nivel de ramură în care se precizează că modalitatea principală de acordare a acestui ajutor material este compensarea prin majorarea salariului de bază. Părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii au convenit introducerea acestui ajutor în salariul de bază, devenind parte componentă a salariului de bază, astfel încât natura juridică a drepturilor solicitate prin acțiunea introductivă este aceea a unor drepturi salariale neacordate prev.de art. 283 alin.1 lit.c Codul Muncii.
Prin urmare, termenul de prescripție aplicabil în ceea ce privește dreptul pretins de reclamanți la contravaloarea unei cote de gaze este cel de 3 ani prev. de art. 283 lit. c Codul Muncii.
În ceea ce privește petitul din cerere referitor la suplimentarea salarială pentru toamnă-iarnă:
Din modalitatea de redactare a art. 176 alin. 1 Contractele colective de muncă încheiate la nivelul Energie Electrică, termică, Petrol și Gaze pe anii 2005,2006 și 2007, rezultă că dreptul suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă este un drept de natură salarială, aceasta fiind voința exprimată neechivoc de părțile contractante prin folosirea sintagmei "suplimentare a drepturilor salariale".
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din Codul Muncii reglementează prescripția dreptului material la acțiune în cazul neexecutării unui contract colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora din urmă, legiuitorul a dat o reglementate distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași art. 283 din Codul Muncii.
Potrivit art. 166 din Codul Muncii, dreptul la acțiune cu privire la plata drepturilor salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Fiind aplicabile dispozițiile art. 283 lit. c și art. 166 alin. 1 din Codul Muncii, Curtea apreciază critica recurenților ca fiind fondată.
Soluționând petitele din cererea inițială referitoare la suplimentările salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă și contravaloarea cotei de gaze naturale prin admiterea greșită a excepției prescripției dreptului la acțiune, instanța de fond nu a soluționat fondul pricinii. În consecință, criticile recurenților sub acest aspect sunt întemeiate.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea urmează să admită recursul și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr.147 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC SA- GRUP, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
3 ex/
Red.jud. - -
21.05.2009
Jud.fond /
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Manuela Preda Popescu, Elena
