Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 2798/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2798
Ședința publică din data de 06 Mai 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta SC MECANICĂ F SA, împotriva sentinței civile nr.6599/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul reclamant, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părții prezente.
Intimatul reclamant, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 6599/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC Mecanică F
S-a dispus obligarea pârâtei să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite pentru munca prestată în lunile iulie, august, septembrie, octombrie 2008, precum și compensația de cel puțin un salariu lunar cuvenit în baza art. 76 din contractul colectiv de muncă la încetarea contractului individual de muncă, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
A fost obligată pârâta să plătească contribuția de asigurări sociale, șomaj și contribuția de asigurări sociale de sănătate, contribuții aferente drepturilor salariale cuvenite pentru lunile iulie - octombrie 2008, datorate de angajator și de angajat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamantul a fost salariatul unității pârâte cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, așa cum rezultă chiar din întâmpinarea pârâtei, până la 31.10.2008.
În lunile iulie, august, septembrie, octombrie 2008 prestat activitate în baza contractului individual de muncă așa cum rezultă din pontajele depuse de unitatea pârâtă și din întâmpinarea formulată de aceasta, iar pârâta nu i-a plătit drepturile salariale cuvenite, așa cum rezultă din ștatele de salarii care nu poartă semnătura reclamantului și din întâmpinarea pârâtei.
Potrivit art. 154 al 2 din pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, care se plătește înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorului, conform art. 156 din codul muncii.
Având în vedere că angajatorul recunoaște în întâmpinare că nu a plătit salariul instanța constată că acesta se face vinovat de încălcarea prevederilor legale arătate mai sus, precum și de încălcarea dispozițiilor art. 40 alin.2 lit. c din codul muncii potrivit cărora are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă și din contractele individuale de muncă.
Pe de altă parte potrivit art. 161 al. 1 din Codul Muncii, salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, iar întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, conform dispozițiile art. 161 alin.4 din codul muncii.
Pentru luna iunie 2008 instanța a reținut că pârâta a plătit în întregime salariu cuvenit la 25.11.2008, astfel că pentru această lună acțiunea a rămas fără obiect.
Pe de altă parte potrivit contractului colectiv de muncă art. 76 reclamantul avea dreptul ca la încetarea contractului individual de muncă, din motive ce nu țin de persoana sa, să beneficieze de o compensația de cel puțin un salariu lunar, în afara drepturilor cuvenite la zi.
Pârâta se face vinovată și de faptul că nu a acordat reclamantului această compensație deși contractul său a de muncă a încetat la 31.10.2008 în temeiul art. 65 din codul muncii așa cum rezultă din carnetul de muncă. Cum contractul colectiv de muncă constituie legea părților, are putere de lege intre părți, dispozițiile sale fiind obligatorii pentru acestea conform prevederilor art 236 alin.4 din codul muncii pârâta trebuia să îl respecte și să acorde reclamantului un salariu compensatoriu la încetarea contractului individual de muncă.
Pentru acest motiv instanța a admis acțiunea așa cum a fost precizată în ședința publică din 18.11.2008 și a obligat să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite pentru munca prestată în lunile iulie, august, septembrie, octombrie 2008, precum și compensația de cel puțin un salariu lunar cuvenit în baza art. 76 din contractul colectiv de muncă la încetarea contractului individual de muncă, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC Mecanică F SA criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivare, s-a arătat că instanța de fond nu a avut rol activ, fiind obligată să solicite documentele din care să rezulte temeiurile de fapt și de drept invocate de părți, precum și cuantumul despăgubirilor bănești cuvenite reclamantului.
S-a menționat că, procedând astfel, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Principala critică expusă de recurentă este aceea că instanța de fond nu a exercitat rol activ.
De remarcat este însă că societatea pârâtă nu a contestat dreptul reclamantului nici în cuprinsul întâmpinării, nici în motivele de recurs. Dimpotrivă, pârâta a recunoscut în cuprinsul întâmpinării faptul că nu a plătit reclamantului drepturile salariale începând cu luna iunie 2008, cu excepția sumei de 300 de lei, plătită ca avans în luna iunie 2008.
Potrivit dispozițiilor art. 287 din Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare, iar conform rt. 163 alin. (1) din Codul muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit".
În condițiile în care pârâta, căreia îi revenea sarcina probei, nu a depus la dosarul cauzei documentele doveditoare privind plata salariului, ci dimpotrivă, a recunoscut faptul că nu și-a executat obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, încălcând astfel dispozițiile art. 154 alin. 2, art. 156 și art. 40 alin. 2 lit. f din Codul muncii, instanța de fond a procedat în mod corect la soluționarea cauzei fără a ordona probe din oficiu.
Obligația instanței de a exercita un rol activ în aflarea adevărului nu poate în niciun caz să înlăture obligația prevăzută de art. 129 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, potrivit căreia "ărțile p. au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările".
Or, în condițiile în care pârâta nu a invocat nicio apărare temeinică, recunoscând neexecutarea obligațiilor ce-i reveneau ca angajator, nefiind pusă în situația de a lămuri o situație de fapt întrucât părțile au fost de acord cu privire la acest aspect, instanța de fond a procedat în mod corect la a constata încălcare dispozițiilor legale menționate anterior.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul ca fiind vădit nefondat și, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC MECANICĂ F SA, împotriva sentinței civile nr. 6599/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect, drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 06 Mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud./2 ex./9 mai 2009
Tehn./Ex.2
/Cl. și
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Corneliu Maria
