Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 3016/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3016
Ședința publică de la 14 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri Judecător
-- --Președinte Secție
-- --Vicepreședinte Instanță
Grefier -
xxx
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 6003/07.12.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA- GRUP, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă SC SA- GRUP reprezentată de avocat, a lipsit recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea întâmpinării și note de ședință de către intimată, după care,
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Avocat reprezentanta intimatei, solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.6003/07.11.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune si in consecinta s- respins acțiunea formulată de reclamantul -, în contradictoriu cu pârâta SC SA.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
La art. 176 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură s-a prevăzut că "salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă".
Chiar părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă au definit în art. 176, reprodus mai sus, contravaloarea aprovizionării acordată salariatului ca un adaos, excluzând astfel orice posibilă interpretare că ar fi asimilat unui drept salarial.
De altfel, dacă s-ar fi dorit ca aprovizionarea de toamnă-iarnă să fie reglementată ca drept salarial atunci ar fi fost cuprins la capitolul din contractul colectiv de muncă referitor la salarizare, or părțile contractante au definit aprovizionarea la un capitol separat, care privește protecția angajatului.
Prin urmare, din modalitatea de redactare a acestui articol rezultă, fără echivoc, că aprovizionarea de toamnă-iarnă pretinsă de reclamant nu este un drept de natură salarială în sensul dispozițiilor art. 154 și urm. CM și fiind introdus printr-o clauză a contractului colectiv de muncă, face aplicabile dispozițiile art. 283 alin.1 lit. e din Codul Muncii potrivit cărora" termenul de prescripție este de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia".
Dispozițiile art. 283 alin.1 lit. c din Codul Muncii ce reglementează termenul de prescripție de 3 ani nu au incidență în cauză, deoarece se aplică doar în situația unui conflict individual de muncă ce are ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate, or, în speță, așa cum s-a demonstrat mai sus, s-a reclamat neplata altor venituri, în temeiul contractului colectiv de muncă.
S-a constat că față de data introducerii acțiunii 22.09.2008- dreptul la acțiune pentru plata contravalorii aprovizionării aferente anului 2005-2007 s-a prescris, momentul pretins al exigibilității fiind luna octombrie a fiecărui an, instanța va admite excepția prescripției si, în consecință va respinge acțiunea ca fiind prescrisă.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen reclamantul invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia cu motivarea:
Tribunalul a analizat cauza prin prisma excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare, apreciind că în speță sunt incidente dispoz. art.283 al.1 lit. e
Solicită respingerea acestei excepții, întrucât potrivit CCM și art.128 al.2 din CCM, salariul cuprinde: salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri-suplimentări conform CCM, iar suplimentările salariale pentru aprovizionarea- toamnă - iarnă solicitate prin acțiune sunt drepturi de natură salarială fiind aplicabile dispoz. art.283 al.1 lit. c, acțiunea fiind supusă prescripției extinctive de 3 ani și nu termenul de 6 luni invocat de către pârâtă și prev. de art.283 al.1 lit. e.
Caracterul de drepturi de natură salarială este consfințit și de CCM, la nivel de ramură prin art.131 al.3, unde se arată că, salariul cuprinde salariul de bază indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri conform CCM.
De asemenea, codul fiscal, art.55 definește veniturile din salarii ca fiind toate venituri în bani și / sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui sau a unui stat special prev. de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori forma sub care ele se acordă.
Acest text de lege coroborat cu art.155 atestă că veniturile salariale constituie orice câștig în bani sau în natură primit de angajator în calitatea de angajat ca plată a muncii.
Tribunalul în mod greșit a respins acțiunea cu motivarea că sumele solicitate nu izvorăsc din CCM în condițiile care, la CAP, 9 din CCM intitulat " salarizare " se face mențiunea că acest contract se completează cu CCM.
În fine arată că, urmează a se consta că sumele de bani cu titlu de suplimentare salarială sunt venituri asimilate salariilor și nu sunt supuse prescripției prev. de art.283 al.1 lit. c și art.166
Recursul este fondat.
Examinându-se sentința recurată prin prisma criticilor invocate în recurs, se constată că într-adevăr instanța de fond prin sentința recurată a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință a respins acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâta SC SA, fără să antameze fondul cauzei, apreciind că în speță sunt incidente dispoz. art.283 al.1 lit. e conform cărora, termenul de prescripție este de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiunii, în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia.
Dispozițiile art.283 al.1 lit.c, care reglementează termenul de prescripție de 3 ani nu au incidență în cauză, deoarece se aplică doar în situația unui având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate; În speță, s-a solicitat neplata altor venituri în temeiul CCM.
Avându-se în vedere însă obiectul cauzei dedus judecății, se apreciază că în speță sunt incidente dispoz. art.283 al.1 lit. c, care se referă la termenul de prescripție de 3 ani incident în speță și pe cale de consecință, în baza art.304 pct.9 pr.civilă rap. la art. 312 al.1 pr.civilă, se va admite recursul, casându-se sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se pronunța pe fondul cauzei, întrucât nu a fost analizat de această instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 6003/07.12.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA- GRUP, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința nr. 6003/07.12.2008, trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul Dolj, pentru a se pronunța pe fondul cauzei.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2009.
PREȘEDINTE: Ioana Bodri - - | JUDECĂTOR 2: Dorina Stoichin - - | JUDECĂTOR 3: Mihaela Cotora - - |
Grefier, |
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/03.06.2009
/ și
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Dorina Stoichin, Mihaela Cotora
