Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 3065/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3065
Ședința publică de la 15 Mai 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Marin Covei
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 3233/06.05.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, -, G, n, precum și cu intimații-pârâți Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că:
- pricina a fost restituită de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru continuarea judecății, recursul fiind declarat și motivat în termen legal,
- prin serviciul registratură intimații-reclamanți au depus practică judiciară,
- se solicită judecarea pricinii potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față.
La data de 02.10.2007 reclamanții, -.-, --, (), -, --, (), G, -, scu( ), -, -, -, -n, -, -, s-au adresat Tribunalului Dolj Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale cu o cerere de chemare în judecată împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj solicitând obligarea acestora la plata drepturilor salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihica, in procent de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr. 50/1996, calculat la indemnizația de baza brută lunar, actualizat cu indicele de inflație, începând cu luna septembrie 2004 la zi și în continuare și obligarea acelorași pârâți să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii reclamanții au susținut că au calitatea de magistrați judecători și respectiv asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Dolj și că art. 47 din legea nr. 50/1996 a prevăzut că magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, după care prin OUG nr. 83/2000 a fost abrogat acest spor, nemaifiind prevăzut în noua lege de salarizare.
S-a mai arătat ca întrucât OG nr. 83/2000 reprezintă o ordonanța ordinara, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât printr-o lege organica au fost încălcate dispozițiile art. 114 din Constituția României, in vigoare la acea data, precum si dispozițiile Legii 24/2000.
S-a mai arătat ca dispozițiile OG 83/2000 încalcă dispozițiile constituționale menționate dar si pe cele ale art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeana a drepturilor omului si a libertăților fundamentale, acest spor reprezentând un bun in înțelesul convenției.
La 19.02.2008 reclamanții au precizat obiectul cererii de chemare în judecată arătând că solicită obligarea pârâților la plata drepturilor salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihica, in procent de 50% prevăzut de art.47 din legea nr. 50/1996, calculat la indemnizația de baza brută lunar, actualizat cu indicele de inflație, începând cu luna septembrie 2004 și pana la zi, plus dobânda legală aferentă, acordarea sporului și în continuare și obligarea acelorași pârâți să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă
In cauză, pentru dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat si instanța a încuviințat efectuarea unei expertize contabile, iar prin raportul de expertiză efectuat de expert s-au calculat drepturile bănești, respectiv sumele nete reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % pe perioada 1 septembrie 2004- 31 ianuarie 2008, calculat la indemnizația brută lunară, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în parte, actualizată de la data nașterii dreptului până la zi, plus dobânda legală aferentă.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 3233 din 06 mai 2008, admis acțiunea formulată și precizată de reclamanții, -.-, --, (), -, --, (), G, -, -, -n, -, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Au fost obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL DOLJ ȘI CURTEA DE APEL CRAIOVA să plătească reclamanților diferența de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din indemnizația de bază brută lunară, prevăzută de art. 47 din Legea 50/1996, în cuantumurile nete calculate de expert, sume ce au fost actualizate până la data întocmirii raportului de expertiză, urmând să fie actualizate de la data întocmirii raportului de expertiză și până la data plății efective a drepturilor salariale respective: - 93044,53 LEI, A - 85609,69 LEI, - 84674,16 LEI, - 81608,82 LEI, - 76656,18 LEI, - 77825,88 LEI, - 47316,15 LEI, - 81928,43 LEI, - 74255,08 LEI, - 76094, 22 LEI, - 63050,47 LEI, - 64966,52 LEI, - 74687,41 LEI, - 65242,10 LEI, - 68247,77 LEI, - 67059,94 LEI, - 80687,33 LEI, - 81101,28 LEI, - 76180,91 LEI, - 81287,61 LEI, - 79998,72 LEI, - 76504,38 LEI, - 86798,51 LEI, - 84203,63 LEI, - 63408,39 LEI, - 64208,24 LEI, - 77673,22 LEI, -74507,02 LEI, - 80388,56 LEI, G - 80388,56 LEI, - 75463,25 LEI, - 80509,52 LEI, - 78327,06 LEI, - 73744,73 LEI, - 71097,16 LEI, - 78002,34 LEI, - 80229,88 LEI, - 77117,86 LEI, - 77988,36 LEI, - 79853,44 LEI, - 75266,64 LEI, - 66949,37 LEI, - 60497,31 LEI, - 54887,91 LEI, - 20935,25 LEI, - 59306,87 LEI, - 60304,46 LEI, - 59692,90 LEI, - 59825,88 LEI, - 59903,42 LEI, - 58726,52 LEI, - 52776,38 LEI, - 53869,93 LEI, - 60073,80 LEI, - 57444,36 LEI, - 56232,53 LEI, A - 58546,40 LEI, - 89974,98 LEI, - 78594,36 LEI, - 64034,36 LEI, 21634,57 LEI, - 62907,27 LEI, - 49272,83 LEI, - 20837,62 LEI, - 40927,55 LEI, - 65885,21 LEI, 13904,25 LEI, - 77619,96 LEI precum și plata în continuare a acestui spor.
A fost obligat pârâtul Ministerul Justiției să plătească reclamantei diferența de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din indemnizația de bază brută lunară, prevăzută de art. 47 din Legea 50/1996 pentru perioada 15.11.2007 -31.03.2008.
Au fost obligă pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că ca reclamanții au calitatea de magistrați judecători și respectiv asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Dolj și că art.47 din Lg.50/1996 republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost abrogat prin art. pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Cum OG nr.83/2000 reprezintă o ordonanță ordinară, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât prin lege organică, se constată că au fost încălcate dispozițiile art.114 din Constituția României, în vigoare la acea dată.
Conform prevederilor art.114 alin 1 din Constituția României, în forma anterioară republicării acesteia, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, art.72 alin.3 precizând expres care sunt domeniile ce pot fi reglementate prin lege organică, printre acestea fiind cuprinse și cele referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi (lit.h) și la regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială(lit.i)
În domeniul raporturilor de muncă, se cuprinde și salariul, ca un element esențial al acestora, astfel că problema salarizării personalului din organele autorității judecătorești, printre care și judecătorii, trebuia reglementată numai prin lege organică, nu printr-o lege ordinară, așa cum s-a procedat, în dezacord cu prevederile constituționale menționate mai sus.
Prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prevăzut de legea nr.24/2000.
Art.4 din Lg.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevede că "actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție".
Și prin raportare la dispozițiile Legii 24/2000 se constată că prin OG nr.83/2000 s-au încălcat prevederile art.114 alin.1 și art.72 alin.3 din Constituția României, prin ordonanță neputându-se reglementa salarizarea personalului din organele autorității judecătorești, problemă ce se putea stabili numai prin lege organică.
Pe de alta parte, conform art.41 alin.2 din Constituție, "salariații au dreptul la măsuri de protecție socială".
Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, precum și alte situații specifice stabilite prin lege"
In speța, atunci când a acordat magistraților sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, legiuitorul a recunoscut ca aceasta categorie socioprofesionala este supusa unor riscuri, iar activitatea pe care o desfășoară presupune o suprasolicitare neuropsihica.
Prin abrogarea, fără nici un motiv a acestei dispoziții legale, magistrații au fost lipsiți, fără nici o justificare, de aceste drepturi salariale, deși condițiile de lucru care au determinat anterior același legiuitor sa acorde sporul, nu s-au schimbat.
Art.53 din Constituție prevede că "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav." "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce o atingere existenței dreptului sau a libertății."
Prevederile OG 83/2000 încalcă dispozițiile constituționale menționate mai sus,
ca și ale art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale, deoarece măsura adoptată prin ordonanță nu este proporțională cu situația care a determinat-o, aducând atingere însăși existenței dreptului.
Acest spor reprezintă un bun în înțelesul art. 1 din Protocolul 1, având o valoare economică, iar reclamanții nu pot fi lipsiți de proprietatea unui bun decât în condițiile prevăzute de Convenție. Ori, aceste condiții nu sunt îndeplinite, nejustificându-se eliminarea sporului.
Așa cum s-a mai arătat, la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Lg.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, existente în aceeași formă și astăzi.
De altfel, dispozițiile art.155, 165,236, 239 și 241 pct.1 lit. d din Codul muncii prevăd obligativitatea acordării sporurilor.
Situația este similară celei privind sporul de vechime în muncă, unde Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. XXXVI/07.05.2007, a admis recursul în interesul legii, stabilind că dispoz.art.33 alin.1 din Lg.50/1996, în raport cu prevederile art.1 pct.32 din OG nr.83/2000, art.50 din OUG nr.177/2002 și art.6 alin.1 din OUG nr.160/2000 se interpretează în sensul că "judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României beneficiau și de sporuri pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege".
În Uniunea Europeană stresul în muncă reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională, după afecțiunile dorsale, printre cele mai des întâlnite probleme de sănătate de la locul de muncă.
Acesta afectează 28% dintre angajații UE.
în muncă poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum sunt proiectarea activităților, organizarea muncii și management, de exemplu: solicitări profesionale deosebite și posibilități reduse de control asupra propriei activități sau probleme cum ar fi violența și hărțuirea la locul de muncă. Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul și temperatura din mediul de muncă pot, de asemenea, să cauzeze stresul în muncă.
Prevenirea stresului în muncă constituie unul din obiectivele formulate în comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie în domeniul securității și sănătății în muncă.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă a elaborat o serie de fișe informative destinate să ajute la abordarea stresului în muncă și a cauzelor acestuia. Această fișă informativă prezintă o metodă de evaluare și prevenire a riscului, care poate fi aplicată stresului la locul de muncă, precum și cauzelor acestuia.
Fișa este destinată celor care doresc să trateze problema stresului la locul de muncă. "informații suplimentare", de la sfârșitul acestei fișe, conține trimiteri la resurse informative existente, inclusiv la alte fișe informative elaborate de agenție.
Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea și sănătatea lucrătorilor.
Directiva cadru 89/391 prevede reglementări fundamentale în domeniul securității și sănătății în muncă, care afirmă cu claritate obligația angajatorilor de a asigura securitatea și sănătatea la locurile de muncă, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă. Toate statele membre au implementat această directivă în legislația proprie, iar unele dintre acestea au elaborat în completare ghiduri de prevenire a stresului în muncă.
În conformitate cu abordările din directiva cadru, pentru a elimina efectele de durată ale stresului și prin stabilirea angajaților care pot fi afectați: trebuie să se acționeze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de stres.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție si s-a stabilit că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001."
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante, conform art. 329 al. 3.civ.
Cod PenalCu privire la reclamanții, instanța a luat act prin încheieri de ședință că au renunțat la judecarea cauzei, în conformitate cu art. 246 cod de procedură civilă.
Împotriva sentinței declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, criticând-o ca netemeinică și nelegală, arătând că instanța și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, consacrând un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare și și-a arogat atribuții de legiferare, care revin numai Parlamentului României.
A susținut că, motivarea tribunalului potrivit căreia abrogarea OG nr. 83/2000 este nelegală, este greșită deoarece emiterea acestui act normativ s-a făcut cu respectarea tuturor condițiilor și limitările prevăzute de Legea nr. 125/2000.
Că, abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 s-a făcut cu respectarea dispozițiilor constituționale și legale, astfel că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate, iar soluția tribunalului este vădit nelegală.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 108, alin.3 din Constituție, ordonanțele se emit, de către Guvernul României, în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta.
Prin art. 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și nu cu privire la abrogarea unor dispoziții.
Or, prin OG nr. 83/2000 au fost abrogate unele dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși, așa cum rezultă din prevederile art. 56 - 62 ale Legii nr. 24/2000 privind prevederile de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă, în temeiul legii de abilitare, a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Pe de altă parte, prin decizia nr. 21/10.03.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în interesul legii, că, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate din cadru autorității judecătorești au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Cum dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie, conform dispozițiilor art. 329, alin. 3 din Codul d e procedură civilă, pentru instanță, urmează a se respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 3233/06.05.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, -, G, n, precum și cu intimații-pârâți Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Dolj, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 15 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/18.05.2009.
fond:
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Mihaela Mitrancă, Marin Covei
