Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 3269/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3269
Ședința publică de la 22 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Sorina Lucia Petria Mitran
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, -a, C-, G, G, a și împotriva sentinței civile nr. 5207/03.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA - GRUP, precum și cu intimații reclamanți, și G, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pentru intimata pârâtă SC SA - GRUP, avocat ales, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul părții prezente asupra recursului.
Având pe rând cuvântul, avocat G pentru intimata pârâtă, pune concluzii de respingere a recursului și de menținere a sentinței Tribunalului Dolj, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 02.07.2008 reclamanții, - a, C-, G, G-, G, a, au chemat în judecata pe pârâta B, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata contravalorii drepturilor salariale cuvenite în funcție de vechimea în muncă, conform art.50 alin 1 din contractul colectiv de muncă al societății, drepturi ce reprezintă echivalentul a 5 salarii medii nete pentru o vechime în muncă de peste 10 ani și care urmează să fie actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii la data plăți efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că urmare a încetării contractului individual de muncă din motive neimputabile lor, pârâta era obligată să le achite toate drepturile cuvenite potrivit contractului colectiv de muncă al societății, însă aceasta nu a respectat prevederile art.50 alin1 din contractul colectiv de muncă, acordându-le decât drepturile prevăzute la art.50 alin 4.
Având în vedere că drepturile cuvenite la art.50 alin1 sunt calculate pe criterii și în cuantumuri diferite față de cele prevăzute la art.50 alin 4 și că acestea au făcut obiectul negocierilor pe parcursul anilor 2005-2007, rezultă în mod neechivoc că pârâta avea obligația de a plăti atât drepturile de la art.50 alin1 cât și cele de la art.50 alin 4.
Pârâta SC SA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune prevăzută de art.283 alin1 lit. "e" din Codul Muncii, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 5207 din 03. octombrie 2008 admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Dolj, în ceea ce privește cererile formulate de reclamanții și G și declinat competența de soluționare a acestor cereri în favoarea Tribunalului O l
A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește cererile formulate de reclamanții, -a, C-, G, G, a,.
A respins acțiunea formulată de reclamanții, -a, C-, G, G, a, în contradictoriu cu pârâta
A respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, privind acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta
A disjuns acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu și a fixează termen de judecată.
În ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu pe cererile formulate de reclamanții și G, instanța a constatat că aceștia au domiciliul în com., jud.O și față de dispozițiile art 284 alin 2 din C muncii în conformitate cu care în materia conflictelor de muncă competența aparține instanței în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința astfel că a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și s-a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului O l
Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, instanța a constatat că potrivit art. 50 alin. 1 din CCM 2005 al SNP SA B, sumele de bani ce urmează a fi plătite de angajator salariatului concediat din motive neimputabile sunt forme de compensații bănești, acordate după încetarea contractului individual de muncă, aceste sume neputând fi apreciate ca drepturi salariale, astfel încât termenul de prescripție pentru exercitarea dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă, ori a unor clauze ale acestuia este de 6 luni de la data nașterii lui (art. 283 alin. 1 lit. e din Codul Muncii ), și nu de 3 ani (art. 283 alin. 1 lit. c Codul Muncii ).
În acest sens, art. 154 alin. 1 Codul Muncii stabilește că salariul reprezintă contraprestația muncii depuse în baza contractului de muncă de salariat, iar art. 158 Codul Muncii arată că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri.
Or, din datele existente la dosar, a rezultat că toți reclamanții, mai puțin reclamantul, au fost concediați în urmă cu mai mult de 6 luni anterioare promovării cererii, astfel că instanța admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare și a respins cererile acestora,urmare a prescrierii dreptului la acțiune.
În ceea ce îl privește pe reclamantul, s-a constatat că prin decizia de încetare a contractului individual de muncă nr.634/2008 s-a dispus încetarea contractului de muncă începând cu data de 13.04.2008, iar cererea sa a fost introdusă la data de 02.07.2008, fiind formulată în interiorul termenului de prescripție de 6 luni,astfel că instanța a respins excepția prescripției invocată de pârâtă pe cererea formulată de reclamantul.
Împotriva hotărârii respective, au declarat recurs reclamanții, -a, C-, G, G, a și criticând-o ca fiind nelegală, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, susținându-se că în mod greșit s-a aplicat termenul de prescripție de 6 luni de zile, în cauză, indemnizația de concediere, având natura juridică a unei despăgubiri, astfel încât se aplică termenul de prescripție de 3 ani de zile.
Pe fondul cauzei s-a susținut că sunt îndreptățiți să li se acorde indemnizația de concediere prevăzută de art. 50 din CCM la nivel de unitate, întrucât prevederile Planului Social se completează cu cele ale CCM.
Recursul declarat de reclamanți este întemeiat și se va admite avându-se în vedere următoarele considerente:
Dispozițiile art. 283 alin.1 din Codul Muncii reglementează termenele de prescripție pentru formularea cererilor în vederea soluționării unui conflict de muncă, printre acestea fiind cel menționat la lit. c (de 3 ani) - în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator și cel menționat la litera e (de 6 luni), în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia.
Pentru a se reține unul din cele două termene de prescripție (3 ani invocat de recurenți sau 6 luni reținut de instanță), trebuie clarificată natura juridică a drepturilor solicitate prin acțiune.
Împrejurarea că indemnizația de concediere solicitată de reclamanți a fost prevăzută în CCM, nu conduce, în mod automat, la concluzia că neacordarea sa echivalează cu o neexecutarea contractului de muncă sau a unei clauze a acestuia. Pentru aceasta se au în vedere, pe de o parte, momentul nașterii dreptului de a solicita această indemnizație (după încetarea raporturilor de muncă) și, pe de altă parte, natura juridică a acestei indemnizații ( măsură de protecție socială la care sunt îndreptățiți salariații concediați, pentru motive care nu țin de persoana lor, în vederea atenuării consecințelor concedierii colective).
În acest sens, dispozițiile art. 67 din Codul Muncii instituie în favoarea salariaților aflați în această situație, dreptul de a beneficia de măsuri active de combatere a șomajului și de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, angajatorului revenindu-i o obligație corelativă de a lua măsuri de protecție față de acești angajați, potrivit dispoz. art. 69 lit. b din Codul Muncii și art. 78 alin. 3 din CCM la nivel național pe 2005.
Chiar dacă această măsură de protecție este prevăzută și în CCM, ea nu are caracterul unei clauze rezultat al negocierii părților contractante întrucât obligația angajatorului este o obligație legală.
Având în vedere rațiunea pentru care se acordă aceste compensații, la care fac referire dispoz. art. 67 Codul Muncii acestei categorii de salariați, rezultă că aceste indemnizații au natura juridică a unor despăgubiri.
În speță, obiectul conflictului individual dintre părți îl constituie neplata indemnizației de concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului, termenul de prescripție pentru formularea unei astfel de acțiuni este de 3 ani, fiind reglementat de dispoz. art. 283 lit. c Codul Muncii.
Acestea sunt argumentele pentru care instanța de recurs constată că acțiunea formulată de reclamanți nu este prescriptibilă în termenul de 6 luni reglementat de art. 283 alin. 1 litera e din Codul Muncii.
Față de cele arătate, se va reține că hotărârea primei instanțe este pronunțată cu aplicarea greșită a legii, astfel încât, în baza art. 312 alin. 5 cod procedură civilă, recursul reclamanților se va admite, se va casa în parte hotărârea Tribunalului Dolj cu privire la aspectele reținute mai sus,se va trimite cauza având ca obiect plata indemnizației de concediere spre rejudecare la aceeași instanță pentru a fi soluționată pe fond.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, -a, C-, G, G, a și împotriva sentinței civile nr. 5207/03.10.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA - GRUP, precum și cu intimații reclamanți, și G, având ca obiect "drepturi bănești".
Casează sentința în parte și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 Ex/IE/22.06.2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Sorina Lucia Petria Mitran
