Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 3606/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(1591/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3606/
Ședința publică din data de 21 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă
DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI C,
împotriva sentinței civile nr.1 din 12 ianuarie 2009,pronunțată de
Tribunalul Călărași Secția Civilă, în dosarul nr- (3291/C/2008),în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta pârâtă Direcția de Sănătate Publică a Județului C, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.1 din 12 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția civilă - s-a dispus admiterea acțiunii formulată de reclamanta împotriva pârâtei AUTORITATA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI C; a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1355 lei reprezentând contravaloarea tichetelor de masă, pe perioada decembrie 2005 - septembrie 2006, sumă actualizată până la data pronunțării hotărârii.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că deși actul normativ care consacră dreptul salariaților la tichete de masă este o normă de recomandare iar dreptul instituit prin actul normativ este condiționat de limita bugetului alocat, dar în condițiile aderării României la Uniunea Europeană toată legislația acesteia care contravine normelor dreptului comunitar se consideră modificată în așa fel încât ele să producă afecte juridice sinonime dreptului european.
De asemenea mai reține Tribunalul că din analiza prevederilor Legii nr.142/1998 în lumina dreptului european și mai ales din prisma drepturilor fundamentale ale cetățeanului consacrate de normele europene și Constituția României, constată că acceptând caracterul de recomandare al normelor acestui act normativ intervine în societatea românească o discriminare crasă și vădită între salariați.
Se reține că tichetele de masă așa cum sunt ele definite în actul normativ ce le consacră sunt o alocație individuală de hrană.
Reține Tribunalul că din economia textului Legii nr.142/1998 dreptul solicitat nu este condiționat decât de limita bugetelor.
Iar, această condiție este contrară dreptului european și creează inegalitatea salariaților în fața legii și inegalități între cetățeni și prin urmare ea (condiția ) este caducă, dreptul consacrat fiind prin urmare necondiționat iar mai ales în cadrul instituțiilor bugetare neacordarea lor decât unor anumite categorii constituie o vădită discriminare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta-pârâtă prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și prin rejudecarea în fond a cauzei să se dispună respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a sentinței atacate, recurenta susține că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor art.1 alin.(1) și (2) din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.
Aceste prevederi legale reținute de altfel și de către instanța de fond, consacră dreptul salariaților la tichete de masă ca o normă de recomandare, dar acest drept este condiționat de limita bugetului de stat.
De asemenea, susține recurenta că atâta timp cât legiuitorul român a dispus că se condiționează acordarea unor drepturi salariale în sistemul bugetar condiționat de limitele bugetului de stat, o astfel de prevedere legală este în vigoare și nu poate fi anulată și considerată caducă de către instanța judecătorească care nu are această calitate stabilită printr-o lege de procedură sau specială.
Intimata-reclamată nu a formulat întâmpinare și nici concluzii scrise, iar în recurs nu au fost administrate probe noi.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de fapt invocate și care pot fi încadrate în drept în conformitate cu art. 3041. proc. civ. Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința atacată și va respinge acțiunea ca neîntemeiată pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Curtea constată și reține că prima instanță deși a stabilit în mod corect starea de fapt a făcut o interpretare greșită a legii, considerând că aceasta este caducă sau că potrivit dreptului comunitar nu se mai impune luarea în considerare a condiției cu privire la existența sumelor corespunzătoare în bugetul autorității publice locale pentru acordarea acestor tichete de masă.
Potrivit Constituției României o lege este aplicabilă atâta timp cât se află în vigoare, iar Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă se afla în vigoare la data soluționării cauzei și se află și în prezent.
Abrogarea unei norme juridice ar loc în conformitate cu Lega nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, și nu ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană.
Mai mult nici în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană și nici în vreo normă de drept comunitar indiferent dacă este vorba despre Regulament Decizie sau Directivă nu se prevede că o normă internă nu se mai aplică sau este caducă doar prin voința judecătorului, indiferent de situația concretă a speței.
C mult prima instanță putea să dea eficiență dreptului comunitar la modul concret prin utilizarea celor două principii ce sunt definitorii pentru existența și aplicarea sa în țările membre ale UE, respectiv principiul priorității și cel al aplicabilității imediate, dacă ar fi identificat o astfel de reglementare în materia tichetelor de masă, și nu la modul generic cum a procedat în speță de față, deoarece avea de soluționat în concret o speță și nu trebuia să se exprime ca și cum a auzit că ar exista acest drept comunitar și el se aplică la orice cerere a unui reclamant nemulțumit de legislația internă.
Prin urmare Legea nr.142/1998 reglementează modalitatea de acordare a tichetelor de masă astfel: potrivit art. 1 alin.(1) și (2) se dispune
"Salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și
din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al
celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin
încheierea unui contract individual de munca, denumite în continuare
angajator, pot primi o alocație individuală de hrana, acordată sub forma
tichetelor de masa, suportată integral pe costuri de angajator.
Tichetele de masa se acorda în limita prevederilor bugetului de
stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul
bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate,potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".
Deci condiția cerută de lege pentru toți salariații care își desfășoară activitatea în cadrul unităților din sectorul bugetar este ca acestea se acordă în limita prevederilor bugetului de stat, iar în concret dacă prin bugetul de stat nu s-au aproba bani pentru acordarea tichetelor de masă, unitățile bugetare nu au la îndemână posibilitatea acordării acestor tichete.
Cum situația este identică în tot sistemul bugetar cu privire la tichetele de masă, nu se poate vorbi despre existența discriminării și nici despre faptul că toți salariații trebuie să se hrănească, deoarece acordarea tichetelor de masă este strâns legată de posibilitățile financiare ale bugetului de stat și pe de altă parte nu este un drept salarial acordat în compensarea muncii prestate și a cărui neplată face admisibilă admiterea acțiunii indiferent de poziția procesuală a intimatei sau de justificările invocate.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 proc. civ. urmează să admită acțiunea să modifice în tot sentința atacată și să dispună respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI C împotriva sentinței civile nr.1/12.01. 2009, pronunțată de Tribunalul Călărași -Secția Civilă, în dosarul nr- (3291/C/2008),în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Modifică sentința atacată în sensul că:
Respinge acțiunea reclamantei împotriva pârâtei Autoritatea de Sănătate Publică a Județului C, ca neîntemeiată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
15.06.2009
Jud.fond:.
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
