Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 3645/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 711/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3645R
Ședința publică de la 22 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nițu Petronela Iulia
JUDECĂTOR 2: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurenții, împotriva sentinței civile nr.314 din 19.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.10952/2008, în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul București și Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect-drepturi bănești spor de 50%.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Se învederează faptul că la dosar intimatul Ministerul Justiției Și Libertăților a depus prin serviciul registratură la data de 20.05.2009 întâmpinare în 2 exemplare, iar la data de 08.04.2009 recurenții depun copii adrese emise de Ministerul Justiției Și Libertăților.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.314 din 19.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.10952/2008, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada aprilie 2004 - februarie 2005, și a fost respinsă ca prescrisă cererea pentru această perioadă.
Prin aceeași sentință, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice (Ministerul Economiei și Finanțelor), Ministerul Justiției, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul București.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în ceea ce privește excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinare, conform art.137 din pr.civ. că, potrivit dispozițiilor art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
În plus art.166 alin.1 din Codul muncii dispune în sensul că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art.12 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, care reprezintă dreptul comun în această materie, în cazul în care debitorul este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare dintre aceste prestații se stinge printr-o prescripție deosebită.
În aplicare dispozițiilor legale evocate, instanța de fond a avut în vedere și prevederile art.53 din Legea nr. 00/2002 a finanțelor publice, potrivit cărora salariile din sistemul bugetar se plătesc o dată pe lună, pentru luna precedentă, în raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată - 18.03.2008
Pe fond, cauzei prima instanță a reținut că, astfel cum rezultă atât din cerere de chemare în judecată, cât și din adeverințele nr.4738/C/20.11.2007 și nr.4613/C/03.11.2006, emise de Tribunalul București, reclamanții îndeplinesc funcții de personal conex în cadrul Judecătoriei Sectorului 2 B, după cum urmează: - aprod, - șofer, - agent procedural, - aprod și - aprod.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art.47 din Legea nr.50/1996 a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
În conformitate cu prevederile art.3 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare, "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.
Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.
Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer."
Totodată, prin decizia nr.XXI/2008, obligatorie pentru instanțe în conformitate cu dispozițiile art.329 pct.3 din pr.civ. instanța supremă a statuat, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Cum reclamanții nu au calitatea de personal auxiliar de specialitate, acestora nu le-au fost și nu le sunt aplicabile nici în prezent dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, invocate ca temei de drept al acțiunii.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanții, și, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recursului, recurenții au arătat că potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitarea neuropsihică. Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel reglementat, a fost efectiv plătit atât magistraților și personalului auxiliar de specialitate, cât și personalului conex, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
Ulterior, prin decizia XXI/10.03.2008, înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anterior menționate, în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de baza brut lunar, și după intrarea în vigoarea a Ordonanța Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001, acest lucru presupunând că nici în prezent dispozițiile care reglementează acordarea sportului de 50% nu și-au încetat aplicabilitatea.
Articolul 6 alin.2 din Codul muncii consacră, pentru toți salariații, principiul ca pentru muncă și pregătire profesionala egală, sa fie retribuiți în mod egal, principiu ce se regăsește și în dispozițiile art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
De asemenea, nr.OG137/2000 aprobata prin Legea nr.48/2002, modificate prin Legea nr.27/2004, în art.1 alin.2 statuează principiul egalității între cetățeni, prin excluderea privilegiilor și discriminării, asigurând egalitate în garantarea și exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru munca egala.
Articolul 20 din Constituția României arată ca "Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte".
Articolul 53 din Constituția României referindu-se la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, în alineatul 2 prevede: "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie sa fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertății". Instituirea unor astfel de sporuri în favoarea numai a anumitor categorii de personal, conduce la aplicarea unui tratament diferențiat, care rezidă într-o inegalitate a unui tratament în ceea ce privește drepturile salariale, creându-se, astfel, o discriminare in cadrul aceleiași profesii.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în mod constant că există discriminare atât timp cât diferența de tratament aplicat unor subiecte de drept aflate în situații analoage nu are o justificare legitimă, obiectivă și rezonabilă.
Prin întâmpinarea formulată intimatul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenți, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea constată următoarele:
Criticile recurenților reclamanți nu pot fi reținute, întrucât, așa cum corect a constatat și prima instanță, reclamantul nu a făcut parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, fiind angajat ca șofer și încadrat inițial ca personal contractual, până la modificarea art.3 alin.3 din Legea nr.567/2004 prin Legea nr.7/2006, când a fost inclus în categoria personalului conex, alături de aprozi și agenți procedurali, iar în ceea ce-i privește pe ceilalți reclamanți aceștia nu au făcut vreodată parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, nefiindu-le aplicabile dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, invocate ca temei de drept al acțiunii.
Prin urmare, recurenții-reclamanți nu au beneficiat niciodată de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art.47 din Legea nr.50/1996, modificată și completată.
În acest sens, sunt și dispozițiile Deciziei nr.XXI/2008, obligatorie pentru instanțe în conformitate cu dispozițiile art.329 pct.3 din Codul d e procedură civilă, prin care înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite a statuat, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți,precum și personalul auxiliar de specialitateau dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Numai categoriile profesionale expres menționate în decizia instanței supreme au avut un drept salarial de care au fost lipsite prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, personalul conex nefiind menționat în categoria beneficiarilor acestui spor.
Dispozițiile Legii nr.567/2004, modificată prin Legea nr.17/2006, la care recurenții fac referire, nu sunt de natură să dea temei juridic pretențiilor sale, în condițiile în care sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică nu a fost reglementat în beneficiul personalului conex.
Față de cele mai sus arătate, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții, împotriva sentinței civile nr.314 din 19.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.10952/2008, în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul București și Ministerul Finanțelor Publice.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
17.06.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Nițu Petronela IuliaJudecători:Nițu Petronela Iulia, Scrob Bianca Antoaneta
