Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 3912/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3912
Ședința publică de la 12 Iunie 2009
Complet constituit din:
Președinte: - -
JUDECĂTOR 1: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, -, G, împotriva sentinței civile nr. 313/15.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Craiova, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, iar în cauză se solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea de chemare in judecată formulată la data de 08. 01. 2008 și înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr- reclamanții, -, -, - -, - -, -, -, -, G, au solicitat, in contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Craiova, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata primelor de concediu de odihnă pentru anii 2003,2004,2005,2006 actualizate cu indicele de inflație publicat in luna in care se face plata față de luna pentru care se calculează.
La data de 21. 01. 2008 reclamanta a formulat o precizare scrisă prin care a arătat că înțelege să-și restrângă acțiunea în sensul că solicită prima aferentă concediului de odihnă aferentă perioadei 01 05 2004-31 12 2006,întrucât pe perioada anterioară a primit drepturile cuvenite de la Tribunalul Mehedinți.
In motivare, reclamanții au arătat că în conformitate cu prevederile art. 1 alin 2, teza a II-a din OUG nr. 146/2007 au dreptul să primească primă de concediu neachitată în perioada 2001-2006, alături de categoriile enumerate expres in cuprinsul textului și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.
Reclamanții au arătat că au calitatea de magistrați și în baza legilor speciale beneficiază în prezent de prima de concediu de odihnă, iar drepturile de a primi contravaloarea primei de concediu de odihnă pentru perioada de mai sus este prevăzut de lege,textul art 1 alin 2 din OUG nr 146/2007 reglementând și dreptul altor categorii de personal care beneficiază de primă de concediu de odihnă în baza legilor speciale.
In ceea ce privește modul de calcul al actualizării sumelor, reclamanții au invocat prev art. 5 alin 1 din OUG nr. 146/2007.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecată ca fiind neîntemeiată,invocând Decizia nr XXIII pronunțată în dosarul nr 31/2005 de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului in interesul legii prin care s-a stabilit că magistrații sunt îndreptățiți la acordarea primelor de concediu numai pentru anii 2001-2002, astfel cum au fost reglementate prin disp.art 41 ind 1 din Lg. Nr. 50/1996.
A mai arătat că motivarea faptului că instanța supremă a stabilit legalitatea acordării primelor de vacanță pentru o perioadă de doi ani și nu și pentru anii ulteriori se regăsește in cuprinsul deciziei pronunțate, prin care s-a reținut că dispozițiile art. 41 alin 1 din Lg 50/96 au fost abrogate începând cu 01. 01. 2003.
Pârâtul a mai arătat în dispozițiile OUG 146/2007 nu sunt aplicabile magistraților deoarece această ordonanță se referă la primele de concediu ce au fost suspendate în perioada 2001-2006 și nu la cele care au fost abrogate implicit,odată cu intrarea in vigoare a OUG nr 177/2002.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr.313 din 15 februarie 2008 respins cererea formulată de reclamanți ca prematur introdusă.
In ședința publică, instanța, în conformitate cu disp. art.137alin 1. a invocat din oficiu excepția prematurității introducerii cererii de chemare in judecată, excepție ce a fost admisă pentru considerentele ce vor fi expuse mai jos:
Interesul, ca și condiție de exercitare a acțiunii civile, trebuie să fie legitim,născut și actual, direct și personal.
In cauza de față, interesul reclamanților nu este născut și actual, întrucât nu a existat la momentul declanșării demersului procesual și nu a devenit actual până la momentul soluționării cauzei.
Astfel, reclamanții au solicitat să fie obligați pârâții la plata actualizată a primelor de concediu de odihnă pentru anii 2003- 2006 întemeindu-se pe prevederile art 1 alin 2,teza a II-a din OUG nr 146/2007 și respectiv art 5 alin 1 din OUG 146/2007.
Potrivit disp.art 1 alin 2 din OUG 146/2007 " intră în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanțe de urgență, conform alin 1: funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special,personalul auxiliar din domeniul justiției,membrii Corpului Diplomatic și Consular al României,precum și alte categorii de personal care beneficiază de prime de concediu de odihnă în baza legilor speciale".
Insă, beneficiul acordat de actul normativ invocat se acordă, conform art 2 alin 1 în mod eșalonat, în trei tranșe,astfel: în luna martie - pentru anii 2001-2002, în luna iunie -pentru anii 2003 și 2004; în luna octombrie - pentru anii 2005 și 2006.
Cum reclamanții au solicitat acordarea primelor de concediu de odihnă pe perioada 2003-2006,iar potrivit disp. art. 2 din OUG nr.146/2007,plata acestor drepturi urmează să fie făcută în luna iunie pentru anii 2003 - 2004 și în luna octombrie pentru anii 2005 - 2006,instanța constată că interesul demersului judiciar promovat nu este născut și actual, cu consecința firească a constatării prematuritătii formulării cererii de chemare in judecată.
In același timp,Tribunalul a reținut că dispozițiile cu caracter special prevăzute de art 2 al 2 și 3 vizează drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii anterior intrării în vigoare a ordonanței,precum și drepturile care se stabilesc prin hotărâri judecătorești executorii după intrarea in vigoare a actului normativ, însă din economia textului ordonanței rezultă în mod indubitabil că este vorba de cereri promovate anterior intrării în vigoare a acesteia.
Prin urmare, apreciind că dreptul reclamanților la acordarea primelor de concedii de odihnă pe perioade cuprinse între anii 2003 - 2006 nu este născut și actual, instanța a respins cererea ca fiind prematur introdusă.
Față de soluția dată pe excepția prematurității,instanța nu a mai analizat pe fond cererea de chemare in judecată.
Împotriva sentinței au formulat recurs reclamanții susținând că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea ca prematur introdusă, deoarece excepția prematurității, invocată din oficiu de instanță, nu a fost pusă în discuția părților.
Recurenții au mai susținut că invocarea din oficiu a unei excepții și neacordarea unui termen pentru ca părțile lipsă sau chiar prezente să-i poată formula apărarea asupra acestei excepții constituie o încălcare evidentă a dreptului la apărare,prevăzut de art.24 din Constituție care prevede că dreptul la apărare este garantat.
Că, excepția prematurității acțiunii, invocată din oficiu și soluționată fără a fi pusă în discuția părților, nu este fondată deoarece.
Au mai susținut recurenții că din redactarea hotărârii rezultă că instanța a confundat obiectul acțiunii care viza recunoașterea dreptului pretins cu executarea respectiv punerea în plată a dreptului la primă de concediu pe anii 2003-2004.
La data de 13 05 2008 intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:
Recurenții reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata primelor de concediu de odihnă pentru anii 2003, 2004, 2005, 2006 actualizate cu indicele de inflație publicat în luna în care se face plata față de luna pentru care se calculează.
Tribunalul, apreciind că interesul reclamanților, cu privire la aceste drepturi salariale, nu este născut și actual, deoarece nu a existat la momentul declanșării demersului procesual și nu a devenit actual până la momentul soluționării cauzei, a respins acțiunea ca prematur introdusă.
Excepția prematurității, care face parte din categoria excepțiilor procesuale de fond, peremtorii de natură să împiedice judecarea fondului,a fost invocată din oficiu de instanță și
nu a fost pusă în discuția părților.
Pe de altă parte,Curtea constată că instanța de fond în mod greșit a reținut ca fondată excepția prematurității deoarece dispozițiile cu caracter special cuprinse în art. 2, alin. 2 și 3 din OUG nr. 146/2007 vizează drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești,anterior intrării în vigoare a ordonanței precum și drepturi care se stabilesc prin hotărâri judecătorești devenite executorii, după intrarea în vigoare a actului normativ, dar cu condiția ca aceste cereri să fi fost promovate anterior intrării în vigoare a ordonanței. În textul ordonanței nu se face însă, nici un fel de distincție cu privire la dat promovării acțiunii, respectiv înainte sau după data intrării în vigoare a OUG nr. 146/2007
În considerarea celor prezentate instanța constată că, soluționarea cauzei pe cale excepției prematurității s-a făcut în mod greșit urmând a fi admis recursul, casată sentința, și în temeiul art. 312 alin.5 Cod procedură civilă, trimisă cauza pentru rejudecare la aceiași instanță pentru soluționarea în fond.
În rejudecare,prima instanță va analiza dacă obiectul acțiunii îl constituie recunoașterea dreptului cu privire la c/val. primelor de concediu de odihnă pe anii 2003, 2004, 2005 și 2006, sau obligarea pârâților la punerea în plată acestor drepturi și va lămuri dacă dispozițiile OUG nr. 146/2007 sunt incidente în cauză și dacă privesc numai hotărârile judecătorești prin care au fost stabilite aceste drepturi solicitate de reclamanți, în care acțiunile au fost promovate înainte de data intrării în vigoare a ordonanței sau și după această dată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, -, G, împotriva sentinței civile nr. 313/15.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Craiova, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă - - | JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran - - - | JUDECĂTOR 3: Cristina - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/07 07 2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Sorina Petria Mitran, Cristina
