Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4295/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(2984/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE

MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.4295/

Ședința publică din data de 11 iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș

JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea

JUDECĂTOR 3: Liviu

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă SC SA, împotriva sentinței civile nr.524 din 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Civilă - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant Șl, având ca obiect - drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta pârâtă SC SA B, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83606/06.04.2004 atașată la fila 5 dosar, lipsind intimații reclamanți și.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care:

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Avocatul recurentei pârâte SC SA, susține verbal motivele de recurs inserate pe larg în cererea scrisă și solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr.524/11.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal, în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, în rejudecare a admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei SC"service"SA; a admis în parte acțiunea formulat de reclamantul; a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 5225 lei reprezentând crimă de Paști 2005 - 2006 - 2007 și primă de C 2004 - 2005 - 2006 actualizată cu indicele de inflație la 31.01.2009, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 2355 lei reprezentând crimă de C 2004 - 2005 și primă de Paști 2005 actualizată cu indicele de inflație la 31.01.2009, a dat în debit pârâta SC B cu suma de 500 lei reprezentând onorariul de expert -, ce urmează a fi achitat în contul Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice și contabile

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că între părți au existat divergențe cu privire la faptul că drepturilor salariale cuvenite reclamanților, deoarece nu au fost incluse în salariul de brut mediu pe societate și nu au fost acordate pe perioada 2005-2007, așa cum susține reclama pe de o parte, și că acestea au fost incluse în salariul de bază mediu pe societate și acord așa cum susține pârâta, pe de altă parte.

Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul SA pe anul 2005" Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SNP SA vor beneficia de către suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP.Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii complete, modalității de acordare, a condițiilor, criteriilor și beneficiarilor".

La alin.2 s-a menționat că " Pentru anul 2003 suplimentările de la alin.l vor fi introdu salariul de bază al fiecărui salariat conform modalității și în condițiile negociate cu.

Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul alin.l al art. 168, aducând o modificare de conținut alin. 2, în sensul consemnării că " în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Același text se regăsește în ultima formă menționată în contractul colectiv de muncă pe anul 2006.

Pentru anul 2007, textul păstrează același conținut ca în contractele precedente.

Prin adresa Comisiei Paritare in 18.06.2007 se arată că " părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art. 168 al.l și 2, la momentul negocierilor colective, voința comună a părților
fost acea că începând cu anul 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariul de bază al fiecărui salariat .

Prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute de art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă al SA datată 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai patronatului și federației sindicale, se dă o interpretare textului în discuție, potrivit voinței părților la semnarea contractului .

Conform art. 1 alin.l din Legea nr. 130 /1999, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizarea patronală, pe de o parte și salariații, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte și salariați, reprezentanți prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

Art. 31 din Legea 130/1999 dispune că poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de muncă pe parcursul executării lui, în condițiile legi, ori de câte ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.

Conform art. 236 alin.4 Codul muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.

Normele enunțate subscriu, așadar.contractele colective de muncă (în egală măsură ca și contractele individuale de muncă) voinței părților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului - ca act juridic bilateral.

Legea statuează în sensul că dispozițiile contractului colectiv de muncă reflectă voința partenerilor sociali, care însă trebuie să se manifeste întotdeauna în conformitate cu prevederile legale.

Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1999 cuprinde o normă permisivă,care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă ori de câte ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a da eficiență unor astfel de modificări.

Textul reia un principiu de bază aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, în sensul că ele fi modificate potrivit acordului de voință al părților, dar numai până la momentul încetării afectelor acestuia.

În același sens și contractul colectiv de muncă poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să își producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.

În speță, astfel cum rezultă din situația de fapt, înscrisurile depuse de societatea pârâtă au uzat de o reinterpretare a clauzei cuprinse în art. 168 alin.l și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la vel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.

Astfel,art. 168 alin.2 a prevăzut, în fiecare din aceste contracte, că suplimentările salariate de la alin.l au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar pentru anul2003,fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților și pe
anul în curs, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin.

Pe de altă parte, părțile nu au consemnat în contractul colectiv de muncă pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcută abia în anul 2007.

De altfel, salariul de bază mediu pe unitate la care se referă art. 168 alin.1din Contract nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003, reprezintă o executare corespunzătoare obligației angajatorului reglementată de art. 168 alin.l din Contractele Colective de Muncă la nivel de unitate pe anii 2004-2006.

Astfel, interpretarea clauzei, peste termenul pentru care a fost încheiat
contractul cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1999 (prin acte neînregistrate la direcția teritorială de muncă) nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.

Cu privire la cuantumul drepturilor reprezentând suplimentări salariale potrivit art. 168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă acestea se raportează la salariul de bază mediu pe unitate și nu la salariul brut pe unitate ce a fost avut în vedere de reclamant la calculul sumelor solicitate.

De altfel, reclamanții nu au contestat susținerile pârâtei în ce privește calculul suplimentărilor salariale la salariul de bază mediu pe unitate.

Evoluția cuantumului salariului de bază mediu pe perioada 2003-2007 a fost comunicată de către pârâtă și necontestată de către reclamanți.

Din raportul de expertiză contabilă judiciară,reiese că în perioada 2004-2007suplimentările salariale de Paște și de C nu au mai fost acordate și nici introduse în salariul de bază în fiecare an, fiind introduse ca element fix în salariul de bază din 2003.

Același raport au fost calculate și drepturile salariale ce se cuvin celor patru reclamanți și nu au fost acordate de către pârâtă, calcul ce a avut la bază evoluția salariului de bază mediu pe perioada 2003-2007.

Din aceste considerente, tribunalul a admis în parte acțiunea reclamanților și pe cale de consecință a obligat-o pe pârâta SC SA să plătească fiecăruia dintre reclamanți drepturile salariale suplimentare aferente sărbătorilor de Paști și C, cuvenite și neachitate, calculate conform raportului de expertiză aflat la dosarul cauzei, actualizate cu indicele de inflație de la data plății.

Având în vedere că expertul a efectuat raportul de expertiză fără a fi achitat onorariu în cuantum de 500 lei, instanța a dat în debit pârâta SC SA și a obligat-o la plata sumei de 500 lei, reprezentând onorariul expertului judiciar.

În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulate recurs motivat recurentul-pârât SC SA aflată în insolvență, prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie constând în faptul că hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de o motivare, dar prin dispozitiv a obligat SC SA la plată.

Instanța nu a judecat în sine cauza cu care a fost investită, rezumându-se la copierea efectivă a unei sentințe cu același obiect pronunțată de Tribunalul Constanța.

Solicită recurenta, admiterea recursului, casarea hotărârii și respingerea ca neîntemeiată a cererii introductive.

În cauză nu s-au produs dovezi noi.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate prin prisma criticilor invocate, precum și din oficiu conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.

Având în vedere că prin decizia civilă nr.3056/R/1.09.2008, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a casat sentința instanței de fond și a trimis cauza spre rejudecare pentru a pune în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize contabile, în rejudecare, instanța a administrat această probă esențială pentru dezlegarea pricinii, deși pârâta-recurenta din prezenta cauză s-a opus (considerente sentința de fond -fila 44 verso).

Astfel, în Cap.III al expertizei- Concluzii, se arată că "Primele de Paste si C acordate in anul 2003 si incluse salariul de baza au rămas incluse in salariul de baza al reclamantilor iar salariul de baza nu a mai revenit la valoarea dinaintea includerii primelor in salariu.

In perioada 2004-2007 primele de Paste si C nu sunt incluse in salariul de baza al reclamanților similar anului 2003,cu toate că includerea acestora in anul 2003 a produs efecte si in perioada următoare dar nu la nivelul unui salariu de baza.

In perioadele următoare(2004-2007) salariul de baza a fost majorat numai cu coeficienții de majorare (anexa nr.3)

Expertul retine ca in anul 2004,salariul reclamanților nu a suferit nici o modificare,acesta fiind la nivelul anului 2003.

Datorita faptului ca prevederile art.168 din Contractul Colectiv de munca se mențin si in perioada 2004-2007 iar efectele din punct de vedere juridic ale existentei acestui articol in aceste contracte in perioada 2004-2007 nu sunt de competenta expertului contabil, acesta a considerat sa pună la dispoziția instanței calculul suplimentarilor salariale in funcție de salariul mediu pe SA (anexa nr.4 ), situație in care instanța decide plata suplimentarilor salariale solicitate,acestea ar fi ca sume brute actualizate cu indicele inflației la data de 31.01.2009 următoarele: - 6.505 lei; - 2.355 lei".

Cum, în rejudecare, instanța de fond,pentru a pronunța soluția atacată cu recurs, a ținut seama de concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, și la care recurenta-pârâtă nu a formulat obiecțiuni, obligând-o la plata sumelor calculate de expert, nu se poate susține că sentința pronunțată este nulă nefiind motivată.

Față de cele reținute în precedent, cum în cauză nu se regăsesc motive prevăzute de art.304,306 Cod procedură civilă, Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă SC SA aflată în insolvență, prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS împotriva sentinței civile nr.524/11.03.2009 pronunțată de pronunțată Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimații-reclamanți și.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.:

Dact.:

2 ex.

22.07.2009

Jud.fond:

Președinte:Petrică Arbănaș
Judecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4295/2009. Curtea de Apel Bucuresti