Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4452/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

Format vechi nr.882/2009

O MNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.4452/

Ședința publică de la 17 iunie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela

JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona

JUDECĂTOR 3: Uță

GREFIER -

*****************

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - " România" SA, împotriva sentinței civile nr.2760 din data de 17.11.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și, având ca obiect:"drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta -" ROMÂNIA"SA, prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.265 din 26.05.2009 depusă la dosar-fila 26 și intimatul, reprezentat de Confederația Națională Sindicală "Carte, prin consilier juridic - în baza delegației nr.1558 din 26.05.2009 depusă la dosar-fila 27;

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, și au renunțat la judecata cererii în fața instanței de fond, după care,

Recurenta -" ROMÂNIA"SA, prin avocat, având cuvântul, depune la dosar înscrisurile încuviințate de instanță la termenul anterior de judecată, duplicatul acestora fiind comunicate reprezentantului legal al intimaților, în această dimineață.

Intimatul, reprezentat de Confederația Națională Sindicală "Carte, prin consilier juridic -, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la utilitatea acestor înscrisuri.

Curtea, în ședință publică, ia act de administrarea probei cu înscrisuri încuviințată recurentei la termenul de judecată din data de 27 mai 2009.

Părțile prezente, interpelate fiind, arată că nu au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.

Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă părților cuvântul în susținerea și combaterea cererii de recurs.

Recurenta -" ROMÂNIA"SA, prin avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, solicitând a se observa că din rețelele tarifare depuse la dosar se poate observa că pe plan vertical, sunt prevăzute categoriile de personal din societate ce sunt menționate în Contractul Colectiv de Muncă la nivel național valabil pentru fiecare an în parte, iar pe plan orizontal fiecare categorie de personal în peste 8 nivele de salarizare în trepte.

Astfel, în cadrul societății recurente sunt preluate aceste categorii de personal așa cum sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă la nivel național, iar la nivelul anului 2008, în conformitate cu prevederile art.114 din Contract, există însă două categorii de personal cu studii superioare, respectiv, personal cu studii superioare de scurtă durată și personal cu studii superioare de lungă durată, notate în grila de salarizare cu literele F1 și F2.

Referitor la indicii și coeficienții de ierarhizare, solicită a se observa că se constituie prima rubrică pe orizontală care în urma reorganizării societății s-a aplicat aceeași indici de ierarhizare, iar pe plan vertical, la poziția F, apar două poziții, respectiv F1 și F2, referitor la acele persoane cu studii superioare de lungă durată și cele cu studii superioare de scurtă durată.

Cu privire la cel de al doilea aspect referitor la creșterile salariale, solicită a se observa că la fila 43 din dosarul de fond se află depus procesul verbal semnat de către intimatul, în calitate de membru în comisia de negociere, prin care se arată că se acordă o creștere salarială unitară în procent de 15% și această creștere s-a acordat la nivelul societății și se aplică în baza anexei 19 la procesul verbal mai sus amintit (fila 40 dosar fond) și astfel, analizând carnetul de muncă al recurentului se poate observa că înainte de majorarea salarială de la data de 01.04.2008 acesta beneficia de un salariu de bază de 1.054 lei (poziția 63) și după negocierea salariul și aplicarea procentului de 15%, se poate observa că acesta în prezent are un salariu de bază în cuantum de 1212 lei.

Referitor la rețelele tarifare valabile de la data de 01.04.2008, recurenta, prin avocat, solicită a se observa că salariul cuvenit intimatului apare înscris de trei ori, respectiv, la poziția F1/7 la categoria personalului cu studii superioare de scurtă durată, la poziția F2/2 la categoria personalului cu studii de lungă durată și la poziția G1 în care sunt încadrați personalul ce ocupă funcția de șef de atelier și șef de birou, însă, pe grilele de salarizare F1/7 și F2/2, nu poate cuprins întrucât nu este încadrat cu studii superioare și nici la poziția G1 întrucât acesta nu ocupă funcția de șef de birou sau de atelier.

Astfel, în cazul în care ne raportăm la majorarea salariului stabilit de către instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, va rezulta că această majorare a fost făcută în baza unui procent de 51,42% fără a exista vreun temei legal sau vreo negociere în acest sens, or, o asemenea prevedere nu există stipulată în Contractul Colectiv de Muncă la nivel național și nici în Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unități.

Cu privire la vechimea în muncă, solicită a se observa că instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, în mod greșit reține că intimatul este îndreptățit să beneficieze de sporul de vechime, întrucât acest spor este reglementat separat de către Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate, conform art.112 pct.3 prin care se prevede că pentru o vechime în muncă de peste 20 de ani se acordă un spor de vechime de 30% și care apare evidențiat separat pe fluturașii de salarizare, astfel încât, transformarea anexei 19 din Contractul Colectiv de Muncă în fluturași de salarizare, nu are nicio legătură cu cauza dedusă judecății.

În ceea ce privește noțiunea de vechime în muncă, invocată de intimat pe cale de întâmpinare, solicită a se observa că acesta nu avea cum să beneficieze de grila de salarizare privind poziția F1, întrucât acesta era încadrat pe funcția de șef de atelier.

Având în vedere cele susținute, solicită, în principal, admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, casarea sentinței civile recurate și rejudecând pricina, solicită respingerea acțiunii, iar în subsidiar, solicită casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în vederea efectuării unui raport de expertiză tehnică de specialitate contabilă.

Fără cheltuieli de judecată, depunând la dosar concluzii scrise.

Intimații, și, reprezentați de Confederația Națională Sindicală "Carte, prin consilier juridic -, având cuvântul în combaterea recursului, solicită a se observa că obiectul pricinii deduse judecății nu reprezintă anularea unei clauze prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă la nivel național, atâta vreme cât intimații își desfășoară activitatea în baza unei Contract Colectiv de Muncă la nivel de unitate și în baza căruia partenerii au convenit asupra unei grile de salarizare care nu se poate face în mod aleatoriu, și față de faptul că angajatorul a convenit ca intimatul să fie postat în grila de salarizare F/7, obiectul acestui litigiu vizează aplicarea corectă a prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate.

Față de faptul că în cauză există o grilă de salarizare și în acest sens s-a făcut dovada că intimatul a obținut un salariu conform categoriei din care acesta face parte, respectiv, F/7, dat fiind faptul că toate aceste categorii de salariați au intrat în această grilă de salarizare, apreciază că nu se poate pune problema unei grile de salarizare F/2, atâta vreme cât în Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate există o prevedere în sensul că, salariatul nu poate fi trecut într-o grilă de salarizare inferioară decât în cazul în care acesta a fost sancționat, iar intimatul nu a fost sancționat disciplinar.

Referitor la capătul de cerere privind vechimea în muncă, intimații, prin consilier juridic, solicită a se observa că în anexa 20 din Contractul Colectiv de Muncă se prevede că de la nivelul 1 la nivelul 2, salariatul trebuie să aibă un an vechime în muncă, iar intimatul este trecut în mod aleatoriu în grila de salarizare la un nivel necorespunzător, având în vedere faptul că aceste nivele de salarizare sunt stabilite pe categorii de personal denumite de către conducerea societății în acord cu reprezentații sindicatelor, în sensul că aceste nivele de salarizare fiind denumite A,B,C,D,

Cât privește sporul de vechime cuvenit intimatului, solicită a se observa că acesta are o vechime în muncă de 23 de ani, astfel cum rezultă din carnetul de muncă depus la dosar, și față de acest aspect instanța de fond în mod corect a reținut că intimatul corespunde vechimi în muncă de 2 ani, iar angajatorul nu a probat că intimatul ar fi avut abateri disciplinare pentru care să fi fost sancționat prin retragerea și penalizarea la salariu.

În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală.

Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.2760 din data de 17.12.2008, pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă, s-a lua act că reclamanții, și au renunțat prin cererea formulată la data de 08.10.2008, la judecarea cauzei; s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul, așa cum a fost întregită la data de 13.10.2008, și pe cale de consecință s-a obligat pârâta România A la majorarea salariului de bază - Anexa nr.19 din Contractul colectiv de muncă înregistrat la T cu nr.25/2838/11.04.2008, începând cu data de 11.04.2008, respectiv de la 1212 lei la 1596 lei - corespunzător nivelului de salarizare F/7.

Prin aceeași sentință, s-a obligat pârâta să înregistreze noul cuantum al salarizării respectiv suma de 1596 lei, în carnetul de muncă al reclamantului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin acțiunea civilă formulată la data de 13.06.2008, reclamanții salariații România, reprezentați în temeiul art.28 alin.2 din Legea nr.54/2003 de către Confederația Națională Sindicală, "Cartel " au solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta România, obligarea pârâtei la majorarea salariilor corespunzător grilei privind salariile de bază anexa 19 din contractul colectiv de muncă înregistrat la T cu nr. 25/2838/11.04.2008, începând cu data de 11.04.2008, iar ulterior prin cererea formulată la data de 13.10.2008, Confederația Națională Sindicală Cartel, a formulat cerere de întregire a acțiunii cu al doilea capăt de cerere, respectiv obligarea unității la înregistrarea nivelului de salarizare în carnetul de muncă al reclamantului.

S-a luat act că prin cererile formulate și depuse la dosar la data de 08.10.2008, reclamanții, și, au renunțat la judecarea cauzei.

S-a constatat că reclamantul este salariat în cadrul ROMÂNIA, în funcția de inginer, conform carnetului de muncă depus în xerocopie la dosarul cauzei - având ca studii Facultatea de mecanică din cadrul Institutului "G " I, care se încadrează în categoria salariaților cu studii superioare de lungă durată.

S-a reținut că din tabelul nominal cuprinzând salariații promovați în nivelele superioare de salarizare, începând cu data de 01.01.2004 și aprobată de conducerea societății pârâte rezultă că reclamantul a fost promovat de la nivelul F/5 la nivelul F/6 de salarizare și remunerat corespunzător, astfel cum reiese și din copia xerox a fluturașilor de salarii depuși la dosar pentru lunile decembrie 2003 și ianuarie 2004.

S-a arătat că, astfel cum reiese din fluturașul de salarizare depus cu xerocopie pentru luna decembrie 2006 precum și din Anexa nr. 19 - Rețele tarifare de bază la Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate înregistrat la T cu nr.22/3951/18.04.2006, începând cu 01.04.2008, reclamantul a fost trecut la nivelul de salarizare F/7.

S-a avut în vedere că la data promovării acțiunii, reclamantul are un salariu de 1212 lei - așa cum rezultă din fluturașul pe luna aprilie 2008, depus la dosar, salariu care corespunde nivelului de salarizare F2/2, conform tabelului cuprinzând salariile de bază Anexa nr. 19 din contractul colectiv de muncă în vigoare la acea dată și că în acest fel - reclamantul a suferit în fapt o retragere a nivelului de salarizare de la F/7 la F/2, fiind prejudiciat în raport cu ceilalți salariați cu studii superioare de lungă durată, în condițiile în care, angajatorul nu a probat că acesta ar fi avut abateri disciplinare pentru care să fi fost sancționat prin retragerea și penalizarea la salariu.

S-a mai reținut că nivelul de salarizare F/2, cu care reclamantul este salarizat corespunde unei vechimi în muncă de 2 ani de zile, în condițiile în care din carnetul de muncă al reclamantului depus în xerocopie la dosar reiese că reclamantul are o vechime în muncă de 23 de ani.

Asupra celui de-al doilea capăt de cerere, prima instanță a arătat că, prin Ordinul Ministrului nr. 136/1976 privind aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă Cap I, pct. 4 lit. d din Anexă - prevede că în coloana 5 din carnetul de muncă se precizează pentru - personalul funcția, clasa și gradația și că prin art.1 din Decretul nr.92/1976, carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă -, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, pârâta - România SA, criticând sentința pentru nelegalitate pentru următoarele motive:

Instanța de fond a pronunțat sentința recurată cu încălcarea principiului aflării adevărului și implicit cu încălcarea principiului rolului activ al instanței, provocând recurentei o vătămare în drepturile procesuale, vătămare, care nu ar putea fi reparată decât prin casarea cu trimitere spre rejudecare.

Astfel, potrivit art 129 alin 5.pr.civ. judecătorul este dator să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni o greșeală, respectiv să se asigure că la dosar s-au administrat suficiente probe pentru a stabili situația de fapt, or în speță dedusă judecății, rolul activ al instanței a fost minim, din considerentele hotărârii rezultând că situația de fapt nu a fost reținută corect.

În acest sens, s-a arătat că instanța de fond a apreciat greșit că trebuie majorat salariul reclamantului potrivit unei anexe la Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate, ignorându-se total dispozițiile Contractului Colectiv care reprezintă în fapt "legea părților".

S-a susținut că potrivit Contractului Colectiv de Muncă aplicabil anului 2008-2009 la nivel de unitate, s-a stabilit că salariații vor beneficia de o majorare unitară a salariilor de 15%, Anexa 19, fiind doar rezultatul negocierii și aplicării majorărilor negociate, iar nu o altă metodă de majorare a salariilor.

S-a învederat că instanța de fond nu a înțeles cu precizie situația de fapt, dovada în acest sens fiind și faptul că a reținut că recurenta a departajat salariații cu studii superioare de scurta durată de cei cu studii de lunga durată, pentru a respecta nivelul profesional al salariaților, or această departajare a fost un imperativ al legii, odată cu adoptarea în 2007 noului Contract Colectiv la nivel național.

S-a menționat că instanța fondului, în temeiul rolului activ, ar fi trebuit sa pună în discuția părților efectuarea unei expertize judiciare, care ar fi putut elucida aspectele de fapt ale spetei.

S-a arătat că prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel național angajatorul are obligația de a separa salariații cu studii superioare de lungă durata de salariații cu studii superioare de scurta durată, însă în 2007 nu s-a reușit încheierea unui nou Contract Colectiv de Muncă la nivel de unitate, fapt care a determinat menținerea Anexei 19 la nivelul aflat în 2006, înainte de aplicarea legii privind Contractul Colectiv de Muncă la nivel național.

S-a precizat că angajatorul a fost nevoit sa majoreze salariile fără a mai reactualiza anexa privind rețetele tarifare.

Recurenta a criticat hotărârea primei instanțe și pentru că nu cuprinde motivele pe care se sprijină, contrar prevederilor art 261 pct.5 pr. civ.

Astfel, instanța de fond nu a justificat în nici fel de ce a ales sa dea valoare de adevăr unei Anexe în detrimentul Contractului Colectiv de Muncă la care era anexată această "anexă", nesocotind prevederile Contractului nou încheiat și procesul verbal al negocierii, la care reclamantul a participat personal, fiind reprezentant sindical.

Or, în absența unei motivări temeinice și juste, este evidentă încălcarea flagrantă a dispozițiilor art 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind amintite două hotărâri date contra României respectiv Cauza Lider si, prin care Curtea a statuat în sensul că art 6 al Convenției obligă instanța să-și motiveze deciziile în mod temeinic, precum și Cauza Albina, când Curtea a statuat că art. 6 implică pentru instanțe sarcina de a proceda la un examen efectiv al argumentelor, mijloacelor și elementelor aduse în apărare de către părți, cel puțin pentru a le aprecia pertinenta acestora.

Recurenta a mai susținut că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecații, schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, respectiv Contractul Colectiv de muncă la nivel de unitate aplicabil anilor 2008-2009, apreciind eronat că majorarea salarială se face în baza anexei, iar nu pe baza CCM.

Totodată, instanța de fond a schimbat înțelesul lămurit și vădit al art. 114 din Contractul colectiv de muncă, potrivit căruia se stabilește salariul de bază minim și în același timp, la alineatul următor se precizează ca "rețetele tarifare sunt redate în anexa 19", deși potrivit acestui articol era clar că anexa 19 cuprinde noile salarii majorate cu 15 %.

S-a adăugat că instanța de fond în mod greșit a interpretat și faptul că prin reactualizarea anexei 19, reclamantul ar fi fost retrogradat prin retragerea nivelului de salarizare de la "F7 la 2", întrucât atunci când reclamantul era încadrat la 7 (potrivit anexei aferente anului 2006), nu era făcuta departajarea între salariații cu studii superioare de lungă și de scurtă durată.

Prin reactualizarea anexei 19, în urma negocierii CCM-ului s-au fixat două noi categorii de personal FI si F2, ceea ce a determinat automat crearea de noi nivele de salarizare, iar reclamantul nu a fost și nu este nici în prezent la nivelul F2, pentru simplu motiv că acest nivel nu mai există, fiind transferat în FI și F2 cu nivelele de salarizare de la 1-8.

S-a precizat că în momentul judecării litigiului, reclamantul se afla încadrat în categoria F2 nivelul 2 de salarizare, deci F2/2 și nu F2, salariul său nefiind diminuat.

Recurenta a mai învederat că instanța de fond a încălcat legea și în același timp a făcut o greșită aplicare a acesteia, întrucât Contractul colectiv de muncă nivel de unitate a prevăzut o majorare unică de salariul de 15%, fără nici o diferențiere, iar acesta, potrivit art. 969 C civil și potrivit Legii 130/1996 reprezintă legea părților.

Astfel, prin aplicarea procentului de 15% la salariul existent în Carnetul de muncă la data încheierii negocierii, tribunalul trebuia să constate că salariul și nivelul la care a fost înscris reclamantul în anexa 19 (reactualizată în urma negocierii) corespundea nivelului majorărilor la care au convenit părțile contractante.

S-a menționat că instanța de fond a făcut și o aplicare greșită a legii, atunci când a apreciat ca fiind imperativă majorarea salariului unui salariat pe motiv că are vechime în muncă, fără a ține cont de faptul ca negocierea salariului este atributul exclusiv al salariatului și angajatorului, iar majorarea salariului peste nivelul minim cerut de lege, este facultatea exclusivă a angajatorului, care va decide în funcție de criterii ce țin de persoana salariatului, dar și de posibilitățile financiare ale societății.

Prin întâmpinarea formulată Confederația Națională Sindicală "Cartel, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea reține că, și au renunțat la judecata acțiunii în fața instanței de fond, motiv pentru care aceștia nu au calitatea de părți în prezenta cauză.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma motivelor de recurs prevăzut de art.304 pct.5, 7, 8 și 9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:

Criticile recurentei întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.5 pr.civ. sunt fondate, întrucât instanța de fond nu a indicat în hotărârea recurată, în conformitate cu prevederile art.261 alin.1 pct.5 pr.civ. motivele pentru care a înlăturat apărările formulate în cauză de către recurenta pârâtă.

Astfel, instanța de fond nu a arătat în motivarea hotărârii recurate considerentele pentru care a înlăturat apărarea recurentei pârâte referitoare la prevederile Contractului Colectiv de Muncă nou încheiat or la mențiunile procesului verbal de negociere dintre părți.

De asemenea, Curtea, în virtutea rolului său activ, reglementat de art.129 alin.5 pr.civ. apreciază că pentru soluționarea corectă a pricinii deduse judecății se impune efectuarea unei expertize de specialitate, contabile, prin care să se determine, pe baza actelor aflate la dosarul cauzei, dacă intimatul reclamant a beneficiat în mod efectiv de majorarea salariului corespunzător funcției și studiilor în care este încadrat, raport la contractul colectiv de muncă înregistrat la T cu nr. 25/2838/11.04.2008 și a anexei 19.

Cum această probă cu expertiză nu poate fi efectuată în recurs, față de prevederile imperative ale art.305 pr.civ. care permit doar administrarea probei cu înscrisuri, Curtea va admite recursul, în temeiul dispozițiile art.312, va casa hotărârea recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, pentru a pune în discuția părților necesitatea efectuării expertizei contabile, fiind de prisos analiza celorlalte motive de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta - " România" SA, împotriva sentinței civile nr.2760 din data de 17.11.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.

Casează sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

-

GREFIER

Red.:,

Dact.: RF./2ex.

28.07.2009

Jud. fond.:;

Președinte:Rotaru Florentina Gabriela
Judecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4452/2009. Curtea de Apel Bucuresti