Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4602/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3045/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4602R
Ședința publică de la 19 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurentul, împotriva încheierii din data de 01.04.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrat și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect-drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care
Curtea invocă din oficiu excepția inadmisibilității recursul și reține cauza spre soluționare pe excepția invocată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 01.04.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrat și Fiscal, în dosarul nr-, a fost admisă cererea pârâtei privind sesizarea Curții Constituționale, formulată de pârâta SC SA, în temeiul dispozițiilor art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992 republicată, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.298 alin.2 ultima liniuță din Legea nr.53/2003 și s-a dispus ca în temeiul dispozițiilor art.29 alin.5 din legea nr.47/1992, suspendarea judecării cauzei pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că, erere de sesizare a Curții Constituționale cu privire la soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, pentru ca instanță să o admită trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de dispozițiile art.29 alin. 1,2 și 3 din Legea nr.47/1992 modificată și republicată.
Aceste dispoziții prevăd: "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unor legi sau ordonanțe ori a unor dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia" (alin.1).
La alin.2 se arată cine poate ridica excepția, respectiv părți, din oficiu de către instanță și de către procuror în cazul în care participă iar la alin.3 faptul că nu pot face obiectul excepției prevederile legale declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a curții.
Cum în cauză sunt îndeplinite aceste condiții instanța, în temeiul dispozițiilor art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992, a apreciat că se impune sesizarea Curții Constituționale pentru a se pronunța cu privire la excepția invocată de către pârâtă.
Chiar dacă Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în ce privește neconstituționalitatea texului de lege invocat, respectiv art.298 alin.2 ultima liniuță din Legea nr.253/2003 - Codul muncii, prin decizia nr.254/2009, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr-, așa cum au susținut reclamanții instanța apreciază că nu se justifică și nu sunt îndeplinite condițiile pentru a respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale, în condițiile în care textul de lege invocat nu a fost declarat constituțional.
Procedura instituită de dispozițiile art.29 nu face posibilă respingerea sau admiterea excepției de neconstituționalitate de către instanța judecătorească ci doar pronunțarea, în situațiile date, asupra oportunității sesizării Curții Constituționale.
Instanța urmează să respingă numai acele cereri care nu îndeplinesc cerințele prevăzute de a rt.29 din legea nr.47/1992.
Faptul că s-a mai pronunțat Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea aceluiași text de lege și a respins ca fiind inadmisibilă excepția invocată nu îndreptățește instanța să tragă aceleași concluzii.
De fiecare dată când este sesizată cu o excepție de neconstitutionalitate instanța apreciază în mod concret dacă este oportună sesizarea Curții Constituționale, neavând atribuții de apreciere a conformității sau neconformității legii sau textelor de lege cu Constituția sau dacă au mai fost soluționate excepții cu privire la același text de lege.
Unica situație când instanța este îndreptățită să aprecieze în ce privește oportunitatea sesizării Curții Constituționale și când respinge cererea de sesizare este situația în care textul de lege a fost declarat anterior neconstituțional.
Din aceste considerente instanța a apreciat că se impune sesizarea Curții Constituționale, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art.29 alin.4 din legea nr.47/1992, urmează să admită cererea de sesizare formulată de către pârâtă iar în temeiul dispozițiilor art.29 alin.5 din aceeași lege, urmează a dispune suspendarea judecării cauzei pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate.
Cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de către pârâtă instanța a apreciat că se impune respingerea acesteia deoarece textele de lege indicate nu contravin prevederilor constituționale.
Potrivit dispozițiilor art.126 din Constituție legiuitorul este în drept să reglementeze competența instanțelor judecătorești și să modifice pentru viitor aceste reglementări în funcție de rațiunile pe care le are în vedere, fără ca acestea să aibă semnificația unei aplicări retroactive.
Autorul excepției pune în discuție modul de aplicare în timp a unor norme de lege precum și raportul dintre legea specială și dreptul comun în materia dreptului muncii.
Aspectele invocate de autorul excepției țin în realitate de aplicarea legii interpretarea acesteia revenind instanței de judecată și nu Curții Constituționale.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, recurentul.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.299 - 316 pr.civ. recurentul a arătat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile care impun ca de dispoziția legală criticată să depindă soluționarea cauzei, astfel încât, instanța verificând îndeplinirea condițiilor stabilite în art.l1, 2 și 3 din art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992 republicată, trebuia să le constate neîndeplinite, să respingă cererea e sesizare a Curții Constituționale ca neîntemeiate și să dispună continuarea judecății cauzei.
Examinând încheierea atacată, prin prisma criticilor invocate, precum și de excepția inadmisibilității recursului, invocată, din oficiu, la termenul de judecată din data de 19.06.2009, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.29 din Legea nr.47/1992 republicată:
(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.
(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare.
(5) Pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate judecarea cauzei se suspendă.
(6) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.
Din interpretarea textului de lege mai sus menționat, rezultă că legiuitorul a prevăzut calea de atac a recursului doar în cazul respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale, respectiv în termen de 48 de ore de la pronunțare, respectiva cale de atac nefiind prevăzută și în cazul în care instanța de judecată dispune sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate invocată de părți în dosar.
Cum legea nu reglementează posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de sesizare a Curții Constituționale, recursul formulat de recurentul, urmează a fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul, împotriva încheierii din data de 01.04.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrat și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact. /2ex
08.07.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Comșa Carmen Georgiana
