Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4655/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.2882/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4655/
Ședința publică din data de 23 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă SC SA - Membru Grup împotriva sentinței civile nr.2886 din data de 28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă prin apărător d-nul avocat Al. cu împuternicire avocațială de reprezentare juridică atașată la fila 22 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, lipsind intimații-reclamanți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, din oficiu, invocă excepția de nulitate a sentinței civile recurate pentru nesemnarea minutei de către un asistent judiciar și acordă părților cuvântul asupra excepției.
Recurenta-pârâtă prin avocat solicită admiterea excepției.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției nulității sentinței civile atacate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererile conexate înregistrate la data de 15.09.2087 pe rolul Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal sub nr-, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 2.000 lei către fiecare reclamant, reprezentând drepturi salariale cuvenite cu titlu de suplimentări salariale de C pe anul 2007.
Prin sentința civilă nr. 2886/28.11.2008, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, și și a obligat pârâta SC SA la plata către fiecare reclamant a sumei de 1.387 lei, drepturi salariale reprezentând suplimentări salariale pentru sărbătoarea de C 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că rt.168 al.1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății pentru anii 2003 - 2007 are aceeași formulare, în toate contractele prevăzându-se că salariații SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale egală în cuantum cu salariul de bază mediu pe unitate. Potrivit aceluiași articol "cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor".
De asemenea, art.168 al.2 din contractele colective de muncă pentru anii 2003 - 2004 prevede că "pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat conform modalității și în condițiile negociate cu, iar pentru anii 2005 - 2006, același articol prevede că "în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Din cele expuse, rezultă că drepturile salariale prevăzute de art.168 al.1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pentru anii 2003 - 2007 au fost incluse în salariile salariaților societății pârâte doar pentru anul 2003 întrucât, în ipoteza în care nu ar fi intenționat să acorde aceste drepturi pentru anii următori, nu le-ar fi prevăzut la art.168 al.1.
Împrejurarea că prin adresa Comisiei paritare din 18.06.2007 se arată că "părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art.168 al.1 și 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003 primele de Paști și de C să fie incluse în salariile de bază ale fiecărui angajat " nu a confirmat susținerea pârâtei în sensul că s-ar fi acordat toate drepturile salariale.
Tribunalul a considerat că acest înscris vizează o reinterpretare a clauzei cuprinsă în art.168 al.1 și 2, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual, respectiv în anul 2007, ceea ce nu poate fi admis atât timp cât dispozițiile din contractele colective de muncă pe care reclamantul își întemeiază acțiunea nu au fost desființate și, prin urmare, conform art.969 Cod civil, au căpătat putere de lege între părțile contractuale, astfel că trebuie să-și producă efectele juridice avute în vedere de părți la data încheierii.
În ceea ce privește cuantumul drepturilor reprezentând suplimentări salariale, instanța a constatat că potrivit art.168 al.1, acesta se raportează la salariul de bază mediu pe SNP SA și nu la salariul brut pe unitate ce a fost avut în vedere de reclamant la calculul sumelor solicitate.
Prin urmare, pârâta a fost obligată la plata către reclamant a suplimentărilor salariale corespunzătoare sărbătorilor de C 2007, iar conform art. 161 alin. 4 Codul muncii suma va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta SC SA a declarat recurs la data de 18.03.2009, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 29.04.2009, sub nr-.
În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art.299 și următoarele din Codul d e procedură civilă, recurenta a susținut nelegalitatea și netemeinicia hotărârii dată de instanța de fond și a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Prin cererea de recurs s-a făcut o prezentare a situației de fapt și a litigiului dedus judecății, recurenta arătând că drepturile salariale suplimentare de C și Paște prevăzute în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate au fost acordate tuturor salariaților SC SA începând cu anul 2003, fiind incluse în salariul de bază. În acest sens sunt atât clauzele contractului colectiv de muncă pentru anii 2003, 2004, 2005, cât și interpretarea dată de Comisia paritară prin decizia nr.3793/18.06.2007, norme opozabile tuturor salariaților.
Criticile formulate împotriva hotărârii recurate vizează, în esență, greșita respingere a excepției de prematuritate, greșita respingere a excepției prescripției dreptului material la acțiune și greșita soluționare a fondului cauzei pe motiv că pârâta nu ar fi făcut dovada că sumele pretinse au fost incluse în salariile angajaților.
A arătat astfel recurenta-pârâtă că promovarea prezentei acțiuni este prematură deoarece dreptul de a formula cererea de față nu se poate considera născut atât timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit. În acest sens, sunt dispozițiile art.168 alin.1 teza finală din contractul colectiv de muncă nemodificat pe perioada 2003-2007.
S-a mai arătat că dreptul la acțiune era prescris în momentul promovării acțiunii deoarece sumele în discuție nu au natură salarială, ci sunt exclusiv drepturi acordate salariaților prin contractul colectiv de muncă în scopul de a le oferi protecție socială motiv pentru care, în speță, își au incidența dispozițiile art.283 alin.1 lit. e din Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Pe fond, s-a mai arătat că sumele solicitate prin acțiune au fost incluse în salariul lunar acordat deoarece începând cu anul 2003 părțile au prevăzut în mod expres includerea sumelor suplimentare în salariul de bază, iar ulterior, măsura includerii a fost menținută printr-o reglementare corespunzătoare. În plus, recurenta a mai susținut că modalitatea de calcul invocată în susținerea acțiunii este greșită atât timp cât se raportează la nivelul salariului brut la nivel de societate.
În fine, s-a mai arătat și faptul că instanțele investite cu soluționarea unor litigii similare au confirmat includerea în salariul de bază a sumelor suplimentare precum și acordarea lor către salariați.
La termenul de judecată din 23.06.2009, Curtea, din oficiu, în baza dreptului conferit de art.3041și art.306 al.2 Cod pr.civilă, de a pune în discuția părților orice chestiune de ordine publică vizând judecata, a invocat nulitatea sentinței recurate întrucât minuta acesteia nu este semnată de unul din asistenții judiciari care a făcut parte din compunerea completului de judecată.
Concret, din examinarea minutei întocmită în scris pe fila 229 în dosarul de fond rezultă că poartă semnătura președintelui de complet și a celui de-al doilea judecător, precum și semnătura unui asistent judiciar, însă lipsește semnătura celuilalt asistent judiciar din compunerea completului. Lipsa acestei semnături atrage sancțiunea nulității hotărârii, sancțiune prevăzută de art.258 al.1 Cod pr.civilă.
Curtea notează faptul că la soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale, completul de judecată se constituie din 2 judecători și 2 asistenți judiciari, aceștia din urmă participând la deliberări cu vot consultativ și semnând hotărârile pronunțate. Potrivit art.258 al.1 coroborat cu art.256 Cod pr.civilă, după sfârșitul dezbaterilor, judecătorii chibzuiesc în secret, iar președintele completului adună părerile judecătorilor urmând ca, după ce s-a întrunit majoritatea, să se întocmească de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecători și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate. Alineatul 3 al art.258 Cod pr.civilă impune interdicția ca după pronunțarea hotărârii nici un judecător să nu poată reveni asupra părerii sale.
Despre această obligativitate a întocmirii dispozitivului hotărârii vorbește și art.55 din Legea nr.304/2004 republicată, precum și art.105 din Hotărârea nr.387/2005 dată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, menționându-se că rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau recurs ori pe ultima încheiere.
Din contextul prevederilor menționate mai sus, rezultă că minuta trebuie semnată de judecătorii și asistenții judiciari care au participat la dezbaterea în fond a litigiului de muncă, ei confirmând astfel existența hotărârii și autenticitatea ei, în caz contrar, operând sancțiunea nulității hotărârii.
În cauza de față, lipsa semnăturii unui asistent judiciar care a făcut parte din completul de judecată a acțiunii semnifică că hotărârea dată în primă instanță s-a luat fără participarea la deliberare a unui asistent. În consecință, nulitatea prevăzută expres de lege este deplin aplicabilă, în temeiul art.258 al.1 Cod pr.civilă, coroborat cu art.304 pct.5 Cod pr.civilă, vătămarea produsă părților fiind prezumată de lege în această situație.
Urmează, așadar, a se admite excepția de nulitate a hotărârii date în fond, iar pe cale de consecință, recursul va fi admis, va fi casată sentința recurată și trimisă cauza spre rejudecare aceluiași tribunal, instanță care va avea în vedere la reluarea dezbaterilor și susținerile părților din recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția nulității sentinței.
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă SC SA - Membru Grup împotriva sentinței civile nr.2886 din data de 28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și .
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red./ tehn. /2 ex./09.09.2009
Tribunalul Teleorman
Judecători fond,
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Petre Magdalena, Bodea
