Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5108/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (Număr în format vechi 1917/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.5108/
Ședința publică de la 13 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei recursului formulat de recurenții, -, -, G, împotriva sentinței civile nr.4567/02.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații:, A, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, având ca obiect - drepturi bănești - creșteri salariale de 5%,2% și 11%.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 06.07.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 13.07.2009, hotărând următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4567 din data de 02.06.2008, pronunțată de Trbunalul B - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanții, -, -, G, a, în contradictoriu cu pârâta ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, iar cererea fata de paratul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a fost respinsa pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestui parat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanții, judecatori si magistrati asistenti în cadrul Înaltei Curți de Casație, au solicitat obligarea pârâților ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor la plata drepturilor bănești constând în acordarea creșterilor salariale prevăzute pentru anul 2007 în OG nr.10/2007.
Potrivit art. 1 din OG nr. 10/2007, n anul 2007, salariile de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivitOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prinLegea nr. 383/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică, stabilite potrivitanexelor nr. IIșiIIIla Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivitOrdonanței Guvernului nr. 3/2006, aprobată cu modificări prinLegea nr. 323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006, se majorează în 3 etape, astfel:
a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006;
b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007;
c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
Reclamanții au considerat ca acordarea cresterilorsalariale numai anumitor categori de personal din sistemul bugetar creeaza o discriminare, care ii prejudiciaza.
Prima instanta arata in continuare prevederile art. 2 alin. 2 din OG nr. 137/2000 si consideratiile Curtii Europene a Drepturilor Omului in legatura cu art. 14 din Conventie si statueaza ca reclamantii nu beneficiaza de un tratament diferentiat, intrucat fac parte dintr-o categorie profesionala diferita de cele care au beneficiat de majorarile salariale anuale. Persoanele care efcetueaza aceste activitati se afla in situatii diferite, iar regulile in ceea ce ii priveste pot fi diferite.
Cu privire ca calitatea procesuala pasiva a paratului Statul R prin MEF, tribunalul a aratat ca intr-un conflict de munca pot fi parti numai salariatii si angajatorul conform art. 281 muncii, iar fata de lipsa raporturilor de munca intre reclamanti si Statul prin MEF a admis exceptia mentionata.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs recurenții, -, -, G, solicitand modificarea sentintei recurate in sensul admiterii cererii.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9.pr.civ. recurenții au arătat că în mod greșit a fost admisa excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R prin Ministerul Economiei și Finanțelor, fiind chemat in judecata nu pentru a fi obligat la plata, ci pentru a fi obligat sa aloce fondurile necesare platii sumelor pretinse.
Recurentii sustin ca prima instanta nu a motivat de ce OG nr. 10/2007 nu se aplica magistratilor si ca hotararea este lipsita de temei legal si a fost data cu aplicarea gresita a legii.
In mod gresit au fost invocate art. 14 din CEDO, art. 2 alin. 2 din OG nr. 137/2000 si principiul de drept comunitar al egalitatii, intrucat toate acestea ar fi condus la concluzia ca OG nr. 10/2007 se aplica si pentru magistrati, categorie de salariati bugetari, iar actul normativ invoact se aplica personalului bugetar, asa incat situatiile comparabile ale personalului bugetar sunt tratate diferit, devenind discriminare.
Chiar scopul adoptarii OG nr. 10/2007 este un argument in sustinerea discriminarii, acetsa fiind acoperirea cresterii inflatiei pe o perioada determinata, intrucat creșterea costului alimentelor, al obiectelor de primă necesitate, determină scăderea salariului real pentru toate categoriile profesionale, iar acoperirea acesteia numai pentru anumite categorii de personal nu se poate justifica prin stabilirea unor salarii sau indemnizații de încadrare diferite după funcții, atribuții, interdicții, etc.
Sustin recurentii ca nu este vorba numai despre capacitatea de a suporta creșterea inflației, ci despre necesitatea de a se menține în timp același raport între salariul nominal și cel real.
Prin urmare, trebuie reținut că tratamentul aplicat de instituțiile având atribuții în salarizarea reclamanților este discriminatoriu în sensul art. 14 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, in raport de criticile formulate si de temeiurile de drept invocate de către recurenți, Curtea reține următoarele:
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul R prin Ministerul Economiei si Finantelor, chemat in judecata pentru a fi obligat la alocarea fondurilor neceare platii, a fost in mod corect admisa de prima instanta, intrucat potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.OG 22/2002, executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, in temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se încadrează obligația de plata respectiva.
Potrivit art. 2 din nr.OG 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sa dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, in condițiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale instituțiilor publice din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii.
Prin urmare, obligațiile de plata ale instanțelor si parchetelor in temeiul unui titlu executoriu (inclusiv hotărârea judecătoreasca) se realizează din sumele aprobate prin bugetul acestora - fara nici o legătura cu competentele Ministerului Finanțelor Publice in materie bugetara.
Recurentii reclamanți nu se află în raporturi juridice de muncă cu Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice. Prezenta cauză reprezintă un conflict de muncă, așa cum este el definit de art. 281 din Codul muncii, iar părțile într-un conflict de muncă nu pot fi decât salariații și angajatorul.
In mod corect prima instanta a apreciat ca prevederile OG nr. 10/2007 nu sunt aplicabile reclamantilor recurenti avand in vedere domeniul de aplicare stabilit de legiuitor. Astfel, art. 1 din OG nr. 10/2007 prevede ca "in anul 2007, salariile de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică, stabilite potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit Ordonanței Guvernului nr. 3/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006, se majorează în 3 etape".
Or, reclamantii recurenti nu sunt salariati cf. OG nr. 24/2000, beneficiind de o lege speciala de salarizare.
Mai retinem ca recurentii nu pot invoca discriminarea decat prin raportare la o categorie de salariati care se afla in situatii comparabile. Or, acestia se raporteaza la persoane care beneficiaza de un alt statut, presupunand alte drepturi si obligatii. Nu se poate pretinde aplicarea unui drept prevazut de legiuitor in favoarea unei categorii salariale, atat timp cat in privinta altor aspecte situatia este diferita.
Fiecare dintre aceste categorii profesionale este salarizată din aceeași sursă, dar diferit, pornindu-se de la importanța muncii prestate, de la răspunderea și complexitatea activității, de la interdicțiile stabilite prin lege, legiuitorul avand prerogativa constitutionala de a stabili modul de salarizare pentru fiecăre categorie socio-profesionala in parte. În atare situație, indexările acordate la nivelul anului 2007 diferitelor categorii de bugetari, mai puțin magistratilor, sunt justificate în fiecare caz în parte și nu pot fi extinse prin analogie situației acestei categorii profesionale.
Deși recurenții au invocat discriminarea, în speță existența vreunei discriminări între acestia și alte categorii de salariați bugetari nu poate fi reținută, întrucât nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.2 din OG nr.137/2000 republicată privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Simpla apartenență a magistratilor la categoria socială a salariaților bugetari nu constituie o situație premisă pentru a se constata că se găsesc în situație comparabilă cu cei care au recunoscute prin legile de salarizare speciale drepturi bănești suplimentare, iar nu fundamentale, constând în indexări față de indicele de inflație.
Aceasta este și practica Curții Constituționale care a reținut că beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este cel pretins în cauză, nu constituie un drept constituțional fundamental și, în consecință, legiuitorul este în drept să le acorde, să le modifice ori să înceteze acordarea lor, precum și să stabilească perioada pentru care le acordă.
Curtea constata ca nu este incident niciunul dintre criteriile de discriminare stabilite de lege, iar un alt criteriu nu poate fi identificat.
Mai mult decat atat, pretinsa discriminare intre reclamanti, pe de o parte, si alte categorii socio-profesionale, pe de alta parte, nu poate constitui un temei pentru acordarea acestor indexari, Curtea fiind tinuta sa respecte Decizia nr. 818/03.07.2008 a Curtii Constitutionale a Romaniei, prin care s-a statuat ca instanțele judecătorești nu au posibilitatea să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute în vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecății.
Prin urmare, prima instanta a facut o corecta interpretare si aplicare a legii, avand in vedere pretentiile recurentilor, nefiind indeplinite conditiile prev. de art. 304 pct 7 si 9 Cpc.
Pentru aceste considerente, ăzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții, -, -, G, împotriva sentinței civile nr.4567/02.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații:, A, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red./tehnored..
20.07.2009/2 ex.
Jud. fond:
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Călin Dragoș Alin
