Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5126/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5126
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier - -
*************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice G și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G, împotriva sentinței civile nr. 2063 din 30.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj și intimata reclamantă, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege și recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR a solicitat în temeiul art. 242 pr.civ, judecarea în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 2063 de la 30 martie 2009 admite acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâților Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Gorj.
A obligat pârâții la plata către reclamantă a sumelor reprezentând diferențe de drepturi salariale cu titlu de spor și solicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada începând cu 15.08.2007 și în continuare, sume ce vor fi actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății.
A obligat pârâtul Tribunalul Gorj să efectueze în carnetul de muncă al petentei mențiunile privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamanta îndeplinește funcția de judecător, fiind numită judecător stagiar la Judecătoria Novaci, începând cu 15.08.2007, iar în această perioadă a fost salarizată în baza Legii nr.50/1996, astfel cum a fost completată și modificată ulterior prin nr.OG83/2000 și nr.OUG177/2002.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996,Pentru risc și solicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar."
Legea este actul juridic al Parlamentului elaborat în conformitate cu legea supremă - Constituția - potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, este actul normativ cu forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative.
Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României, și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
Legea nr.50/1996 are caracter de lege organică conform dispozițiilor art.73 pct.1 lit.e din Constituția României.
Art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000, însă acest din urmă act normativ - ordonanța guvernului - este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art.54 pct.2).
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 încalcă, alături de normele constituționale referitoare la delegarea legislativă și dispozițiile legale privind tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Potrivit art.108 alin.3 din Constituție,Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile stabilite de aceasta.", iar, prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la,Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, republicată."
Cu toate acestea, prin nr.OG83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996,deși, așa cum rezultă din dispozițiile art.56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, modificare, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
În același context, se reține că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitarea pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ca de exemplu, art.1 pct.Q3 din Legea nr.125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru abrogarea art.2 alin.3 pct.B lit.d din Decretul nr.247/1997.
Întrucât abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 a fost nelegală, tribunalul a apreciat că pretențiile reclamantei sunt întemeiate.
Potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică solicitat de reclamantă, fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 reclamanta a fost lipsită de proprietatea acestui bun, ori, lipsirea de proprietate se putea face doar pentru o cauză de utilitate publică, iar din cuprinsul nr.OG83/2000 nu se poate desprinde care a fost utilitatea publică a lipsirii magistraților și personalului auxiliar de specialitate de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, cu atât mai mult cu cât în perioada respectivă drepturile salariale ale acestora au fost majorate, astfel încât abrogarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică apare ca fiind lipsită de utilitate publică.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Astfel, tribunalul a reținut că art.I pct.42 din nr.OG83/2000, prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, încalcă norme constituționale și prevederi legale interne și este în conflict cu art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, urmând să dea preponderență acestui din urmă text legal.
Despăgubirile cuvenite reclamantei trebuie sa cuprindă atât sporurile neacordate, cât și indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume, corespunzător art.161 din Codul muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.
Având în vedere considerente expuse și dispozițiile legale evocate mai sus, tribunalul a admis acțiunea și a obligat pârâții la plata către reclamantă a sumelor reprezentând diferențe de drepturi salariale cu titlu de spor și solicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada începând cu 15.08.2007 și în continuare, sume ce vor fi actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății.
În temeiul Decretului nr.92/1976, a fost obligat pârâtul Tribunalul Gorj să efectueze în carnetul de muncă al reclamantei mențiunile privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G întemeiat pe dispozițiile art.304 indice 1.pr. civ. arătând în esență că această instituție nu are calitate procesuală pasivă și nu trebuie confundată cu statul român și nici cu bugetul de stat, rolul acestuia fiind acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii reglementate de art.21-27 din L 72/1996, respectiv art.26-31 din L nr.500/2002.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 304 indice 1.pr. civ. Curtea reține următoarele:
Prin sentința recurată a fost admisă acțiunea reclamantei și au fost obligați pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj să plătească către petentă sumele reprezentând diferențe de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada începând cu 15.08.2007 și în continuare.
Ministerul Finanțelor Publice este ordonator principal de credite pentru instituțiile din subordine, astfel că nu poate fi obligat la plata pentru salariații altor instituții. Între recurentul și intimații reclamanți nu există raporturi juridice de muncă.
Recurentul are atribuții doar în ce privește elaborarea proiectului legii bugetare anuale, însă pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, proiect pe care este obligat să îl depună l Guvern, care după ce și-a însușit acest proiect îl va supune spre aprobare Parlamentului și nu poate fi obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate sau să plătească în mod direct sumele solicitate.
Potrivit art. 47 din Legea nr.500/2002 alocațiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite și, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea în baza art.312 pr. civ. va admite recursul, va modifica în parte sentința în sensul că va respinge acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G ȘI MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, împotriva sentinței civile nr. 2063 din 30.03.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ și intimata reclamantă,
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
19.10.2009
Red.jud.-
3 ex/AS
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Doina Vișan