Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 523/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 7046/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 523
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursurilor formulate de recurentul și de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA împotriva sentinței civile nr.7278 din data de 18.11.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul, prin avocat, cu împuternicire avocațială nr.-/2009 aflată la fila 11 dosar, lipsind recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 27.01.2010, de către recurentul, întâmpinare în dublu exemplar, precum și cerere de repunere în termenul de recurs.
Curtea acordă recurentului cuvântul în susținerea cererii de repunere în termenul de recurs,pe tardivitatea declararii recursului, cât și pe fondul cererilor de recurs.
Recurentul, prin avocat, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, arătând că fostul avocat a avut mandat numai să formuleze cererea de chemare în judecată, neavând cunoștință că s-a menționat domiciliul ales la cabinetul de avocatură. Se solicită admiterea recursului său, învederând că instanța de fond a reținut un alt cuantum al salariului de bază decât cel real. Se arată că nu a semnat niciodată vreun act adițional la contractul de muncă, cu privire la modificarea cuantumului salariului de bază. Astfel, se impune modificarea sentinței civile recurate, cu schimbarea în parte a acesteia, în sensul admiterii și celui de al II-lea capăt de cerere, prin obligarea societății la plata diferenței aferentă indemnizației pentru neacordarea preavizului, urmând a se observa că salariul de bază a fost de 4375 lei și nu 2500 lei, cum greșit s-a reținut. În ceea ce privește recursul declarat de COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA solicită admiterea acestuia în parte, întrucât instanța de fond nu a avut în vedere solicitările părților de a se acorda un termen pentru conexarea celor două dosare, deși se administrase înscrisuri în acest sens. Instanța de fond a trecut peste voința părților în ceea ce privește conexarea celor două dosare, între acestea fiind o strânsă legătură. Pe fondul cererii de recurs, solicită respingerea acestuia ca nefondat, susținerile părții adverse că nu ar fi arătat modul de calcul al sumelor solicitate, se poate observa din cuprinsul cererii de chemare în judecată că a fost detaliat modul de calcul. Se solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberand asupra recursului civil de, constata urmatoarele:
Prin sentința civila nr.7278 din data de 18.11.2009 pronunțata de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantul in contradictoriu cu parata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA, acesta din urma fiind obligata sa plateasca reclamantului drepturile salariale compensatorii in cuantum de 7 salarii de baza.
Prima instanta a retinut ca prin decizia nr. 491/11.06.2009 s-a dispus desfacerea contractului individual de munca al reclamantului conform art. 65 din Codul muncii. In aceasta decizie se precizeaza ca pentru neacordarea termenului de preaviz de 20 de zile lucratoare, angajatorul ii va plati o indemnizatie egala cu salariul de baza pe doua luni, avut la desfacerea contractului de munca, in temeiul art. 38 alin 2 din CCM la nivel de unitate. A retinut tribunalul ca la incetarea raporturilor de munca a fost intocmita fisa de lichidare nr. 309/15.06.2009 din care rezulta ca acestuia i-a fost achitata indemnizatia cuvenita cf. art. 38 alin 2 din CCM, respectiv suma de 5000 lei. Nota de lichidare a fost comunicata reclamantului sub semnatura la data de 18.06.2009. Reclamantul a beneficiat de un salariu compus din 2500 lei reprezentand salariu de baza,spor de 75% pentru perioada cat a avut atributii in gestionarea asistentei financiare din imprumuturi externe contractate sau garantate de stat, cf. art. 95 din CCM si spor de vechime de 18%. In ce priveste salariile compensatorii, a retinut prima instanta ca in conf. cu art. 32 lit B alin 4 din CCM, in cazul concedierilor individuale, salariatii concediati pentru motive ce nu tin de persoana lor beneficiaza de un ajutor egal cu 7 salarii de baza avute in luna anterioara concedierii pentru o vechime cuprinsa intre 0 si 7 ani. acestor salarii compensatorii nu era conditionata de vreo alta formalitate, singura conditie fiind acea ca raporturile de munca sa fi incetat din cauze neimputabile angajatului. Apararea paratei in sensul ca reclamantului nu i s-ar cuveni aceste salarii pe motiv ca i s-a oferit un post pe care reclamantul l-a refuzat nu a fost considerata intemeiata.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs reclamantul in contradictoriu cu parata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA, inregistrate pe rolul Curtii de Apel B sub nr- (Număr în format vechi 7046/2009).
In motivarea recursului, intemeiat pe dispozitile art. 304 pct.9 si art. 304ind1 Cpc. recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA solicita desfiintarea sentintei recurate si respingerea actiunii ca neintemeiata. Arata recurenta ca a solicitat sa se dispuna conexarea acestui dosar cu un alt dosar aflat pe rolul aceleiasi instante, intre aceleasi parti si cu acelasi obiect, in conditiile art. 164 Cpc, dar prima instanta a respins aceasta cerere. Arata recurenta ca reclamantul recurent a fost angajat la data de 17.11.2008 cf. contractului individual de munca nr. 178/17.11.2008 care prevedea un salariu de baza de 2500 lei si un spor de 75% cf. art. 95 alin 2 CCM, in total 4376 lei. Postul salariatului a fost desfiintat, iar reclamantul recurent a refuzat postul oferit de conducerea societatii. Precizeaza recurenta parata ca reclamantul nu a indicat vreun mod de calcul al sumelor solicitate cu atat mai mult cu cat acesta a primit o indmenizatie egala cu doua salarii avute la data desfacerii contractului de munca.
Solicita recurenta parata judecata in lipsa cf. art. 242 Cpc.
In motivarea recursului, intemeiat pe dispozitile art. 304 pct.9 si art. 304ind1 Cpc. recurentul reclamant solicita modificarea in parte a hotararii recurate in sensul admiterii in intregime a pretentiilor sale. In motivare, arata reclamantul recurent ca in mod gresit a fost considerat salariul sau de baza ca fiind de 2500 lei, in realitate el fiind de 4375 lei cf. art. 95 alin 2 din CCM, dupa cum s-a mentionat si in carnetul de munca. Angajatorul a modificat in mod unilateral clauza cu privire la salariu in sensul diminuarii acestuia.
Totodata, formuleaza reclamantul recurent cerere de repunere in termenul de recurs. Arata in motivare recurentul reclamant ca aparatorul ales a avut mandat numai pentru formularea cererii de chemare in judecata, iar nu pentru a-l reprezenta in acest litigiu. Nu a avut niciodata cunostinta ca acesta a ales domiciliul procedural la cabinetul propriu. Prin urmare, sentinta atacata nu i-a fost niciodata comunicata, afland de redactarea sentintei prin demersurile personale la sediul instantei.
Recurentul- reclamant depune intampinare la recursul declarat de recurenta-parata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA, solicitand respingerea acestuia.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de criticile formulate de recurenti, Curtea constata urmatoarele:
In privinta cererii de repunere in termenul de recurs formulata de recurentul reclamant, Curtea retine ca aceasta nu este intemeiata.
Potrivit art. 103 Cpc, "neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării".
Asa cum rezulta din imputernicirea avocatiala depusa la dosarul de fond odata cu cererea de chemare in judecata, avocatul ales a fost mandatat sa reprezinte partea in vederea depunerii actiunii si in litigiul cu CNADNR in Tribunalului B, inscrisul purtand semnatura recurentului reclamant, care nu a contestat-o niciodata.
De asemenea, in actiune apare indicat domiciliul la cabinetul avocatului ales unde i-au fost comunicate actele de procedura.
Nu putem retine ca recurentul nu a dorit alegerea domiciliului la cabinetul avocatului ales, nici unul din actele dosarului ori o alta proba neindicand acest lucru.
-i avocatului ales sa formuleze o cerere de chemare in judecata, dupa cum sustine in cererea de repunere in termen, reclamantul trebuia sa dea dovada si de interes pentru a afla cuprinsul acestei cereri, apararile paratei si orice alt act de procedura sau orice alta masura legata de acest litigiu. Aceasta cu atat mai mult cu cat afirma ca nu a dorit sa aleaga domiciliul la cabinetului aparatorului, iar la domiciliul sau nu a primit vreun act de procedura, si ca avocatul ales a avut mandat doar pentru a depune cererea de chemare in judecata, nu si de reprezentare.
Or, recurentul reclamant nu invoca vreun obstacol in cunoasterea cererii de chemare in judecata si o atare imprejurare nu rezulta nici din actele dosarului. Astfel, acesta a cunoscut termenul de judecata, depunand o cerere la data de 17.11.2008(fila 90 dosar fond), iar de la data depunerii cererii de chemare in judecata, 26.06.2009, si pana la termenul de judecata, nu exista dovada vreunui demers in sensul studierii dosarului sau cunoasterii masurilor dispuse de instanta. Singura cerere facuta in vederea cunoasterii unei masuri luate in acest dosar este datata 15.12.2009, dupa aproape 1 luna de la termenul de judecata, de care avea cunostinta, si cu mult dupa redactarea hotararii, 23.11.2009. Demersurile pe care afirma ca le-ar fi facut la arhiva instantei, precum si faptul ca i s-ar fi comunicat data redactarii ca fiind 09.12.2009 nu rezulta din actele dosarului si nu pot fi luate in considerare.
de situatia de fapt retinuta mai sus, recurentul reclamant nu s-a aflat intr-o imprejurare mai presus de vointa sa, avand posibilitatea sa cunoasca continutul cererii de chemare in judecata atat inainte de momentul depunerii la instanta de judecata, cat si ulterior.
Prin urmare, cererea de repunere in termen va fi respinsa ca neintemeiata, pe cale de consecinta, recursul declarat de recurentul reclamant aparand ca tardiv, de dispozitiile art. 103 alin 1 Cpc si art. 101 alin 1 Cpc, de la data comunicarii in mod corect la domiciliul ales cf. art. 93 Cpc, singurul indicat, 03.12.2009(fila 121 dosar fond), si pana la formularea cererii de recurs18.12.2009(fila 6 dosar recurs) fiind depasit termenul de recurs de 10 zile.
In privinta recursului declarat de recurenta-parata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA, Curtea retine urmatoarele:
Conform art. 32 pct B alin 4 din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul angajatorului si valabil la data emiterii deciziei de concediere, "in cazul concedierilor individuale, salariatii concediati pe motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului, respectiv beneficiaza de compensatii in conditiile prevazute de lege. Angajatorul va acorda salariatilor concediat un ajutor egal cu 7 salarii de baza avute in luna anterioara concedierii pentru o vechime in munca cuprinsa intre 0 si 20 de ani-".
La dosarul cauzei nu exista vreo dovada, in conditiile art. 163 din Codul muncii, a platii acestor compensatii. de caracterul neconditionat al acestei dispozitii,cum corect a retinut si instanta de fond, angajatorul avea obligatia platii acestui ajutor catre recurentul reclamant.
Neindicarea unui mod de calcul nu este relevanta, deoarece insusi textul citat arata acest mod de calcul, raportat la salariul de baza din luna anterioara concedierii.Or, in cazul recurentului reclamant, salariul de baza este de 2500 lei, conform contractului individual de munca, indemnizatia de 75% nefiind inclusa in acest salariu de baza, ci calculata separat, din salariul de baza.
De asemenea, fisa de lichidare nu proceduce efecte decat din perspectiva evidentelor tinute de angajatori, iar nu cu privire la drepturile si obligatiile partilor decurgand din actele juridice incheiate.
Afirmatia recurentei paratei in sensul ca i-au fost achitate doua salarii de baza nu are relevanta cu privire la aceste compensatii, ele reprezentand indemnizatia pentru neacordarea termenului de preaviz, asa cum rezulta din decizia nr. 491/11.06.2009, iar nu compensatii pentru concediere in temeiul art. 32 pct B alin 4 din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul angajatorului.
Curtea mai retine ca prima instanta s-a pronuntat asupra cererii de conexare, la termenul din 18.11.2009, in sedinta publica, prin respingerea motivata a acesteia. Solutia data acestei cereri nu influenteaza solutionarea pretentiilor deduse judecatii, asupra carora prima instanta s-a pronuntat integral, fara sa existe un motiv de nelegalitate sau netemeinicie.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge cererea de repunere in termenul de recurs ca neintemeiata, va respinge recursul declarat de recurentul reclamant ca tardiv, iar recursul declarat de recurenta-parata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de repunere in termenul de recurs ca neintemeiata.
Respinge recursul formulat de recurentul împotriva sentinței civile nr.7278 din data de 18.11.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.27921/3/200, ca tardiv declarat.
Respinge recursul declarat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA, împotriva aceleiasi sentințe, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
2ex./16.02.2010
Jud. fond:,
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Dragoș Alin Călin
