Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5236/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5236
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Stan
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Manuela Preda
Grefier
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului D pentru Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.3022 din 22.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții a, -, -, C, a, -, La Parchetul, pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru recurentul pârât Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursurile sunt declarate și motivate în termenul prevăzut de lege, și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform disp. art. 242 alin. 2 cod procedură civilă, după care,
Instanța, constatând că numai sunt cereri de formulat și neexistând excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului civil de față.
Consilier juridic pentru recurentul pârât Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
CURTEA
Tribunalul Dolj prin sentința civilă nr. 3022 din 22.04.2008 pronunțată în dosarul nr-, a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanți.
Au fost obligați pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, către fiecare reclamant la 500 lei, sumă ce se va reactualiza cu indicele de inflație pe perioada dintre data nașterii dreptului la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure sumele necesare efectuării plăților.
A fost respinsă acțiunea față de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtul Ministerul Public.
A fost respinsă excepția de inadmisibilitate invocată de către pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj si parchetele subordonate acestuia.
Prin ordinul nr. 194/C/15.12.2005 al Ministerului Justiției s-au acordat stimulente financiare, unor categorii de personal din aparatul propriu al Ministerului Justiției: judecători 1700 RON, funcționarii publicii 900 RON, consilierii de reintegrare socială și supraveghere 500 RON, personalul contractual 500 RON.
Singura categorie de personal din cadrul instanțelor judecătorești si parchetelor care nu a beneficiat de stimulente în decembrie 2005 fost personalul auxiliar de specialitate.
In acest fel pentru această categorie de personal s-a creat o situație discriminatorie de tratament în sensul că deși erau angajați in cadrul aceluiasi angajator, totuși nu au beneficiat de stimulente ca și celelalte categorii de personal din cadrul instanțelor judecătoresti.
financiare sunt drepturi de natură salarială, in sensul art. 155 din Codul Muncii, acestea fiind inclusiv cheltuieli de personal, potrivit art.25 din Legea 146/1997.
Reclamanții, trebuie sa beneficieze de compensația băneasca cuvenita, actualizata cu indicele de inflație, aceasta pentru o justă si echitabilă de zdăunare, aceasta conform art. 6-8 din Legea 53/2003, dar si art.37, art.39 al. 1, lit.d-e, art.40 alin.2 respectiv art.155-157 din același act normativ.
De altfel, instituirea prin acordarea diferențiata a unor drepturi bănești, duce in mod greșit la aplicarea i existența unui tratament salarial diferențiat.
. Aplicarea, interpretarea si respectarea normelor legale interne trebuie îndeplinita si prin respectarea normelor europene incidente in domeniu, aceasta obligând la o plata a drepturilor salariale si banesti in mod just, in acest context fiind si dispozițiile cuprinse in partea I pct. 4, ct.p. 20, respectiv partea V lit.E din Legea 74/1999 dar si art 7 lit."i" din Decretul 212/1974 pentru ratificarea Pactului International cu privire la drepturile economice, dar si Conventia 100/1951 ratificata prin Decretul 213/1957, unde se statueaza asigurarea condițiilor nediscriminatorii.
In acest context sunt avute in vedere si dispozitiile Conventiei 95/1949 ratificate Decretul 284/1973, dar si art.4 si art. 16 din Constitutia Romaniei, precum si art.20 din acest act normativ, cu excluderea privilegiilor si a discriminarii.
stimulentelor banesti solicitate de catre reclamanti ar determina atingerea folosintei drepturilor economice ale acestora, iar motivarea personalului reclamant, presupune utilizarea principiilor aflate la indemana, pentru determinarea acestora in vederea obtinerii de performante profesionale, iar una dintre parghii este tocmai stimulentul financiar, care poate imbrăca forme diferite, aceasta si pentru a se garanta reclamantilor ocrotirea egala si eficace contra oricaror excluderi, aceasta reprezentand de altfel si un scop legitim, aclamat si recunoscut public de catre Statul R, dar si consacrat expres in normele de drept mai sus retinute.
banesti sunt drepturi suplimentare, menite sa recompenseze si sa stimuleze imbu nătătirea performanțelor profesionale, iar neplata acestora ar determina in mod evident încă lcarea si inlaturarea acestor cerinte si principii.
salariale solicitate de catre reclamanti sunt circumscrise inclusiv prevederilor -155 si art.40 alin.2 din Legea 53/2003, fiind adaosuri banesti salariale. De altfel, art.2 alin.l, I lit.a si lit.c si art.8 din OG 137/2000 modificata, ocrotesc in mod deplin si egal toate drepturile salariale, astfel ca dreptul reclamantilor la aceste prestatii pecuniare este un drept: consacrat si recunoscut de lege.
În ce privește legislația internă, art.5 din Codul Muncii interzice orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat în cadrul relațiilor de muncă.
Art.2 alin.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede că "prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare ori apartenență la o categorie defavorizatoare precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a drepturilor omului și libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege în domeniul public, economic, social, sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Art.2 alin.2 din același act normativ stabilește că "sunt discriminatoriiprevederile, criteriile, sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane pe baza criteriilor prevăzute de alin.1 față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare."
Personalul auxiliar de specialitate se află într-o situație discriminatorie care atrage incidența dispozițiilor art. 27 alin. 1 din OG137/2000 potrivit cărora persoana discriminată are dreptul la despăgubiri proporționale cu prejudiciul suferit, prejudiciu apreciat de instanță ca fiind în sumă de 500 RON, raportat la valoarea cea mai mică ce a fost acordată cu titlu de despăgubire prin Ordinul 1921/C/15 12 2005.
Tribunalul a admis actiunea in parte, deoarece nu se poate acorda personalului auxiliar stimulentele acordate magistratilor in sumă de 1700 lei, deoarece aceste categorii profesionale nu se află intr-o situație de comparabilitate, având sarcini si responsabilități diferite.
Față de considerentele expuse, Tribunalul a apreciat că au fost încălcate prevederile art. 5 alin 1 și 4, art 6 alin 2 din Codul Muncii și prevederile art 12 din OG 137/2000, iar această încălcare le-a produs reclamanților un prejudiciu egal cu contravaloarea stimulentului financiar în sumă de 500 RON.
A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure sumele necesare efectuării plăților.
S-a retinut ca otrivit p. art.118 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții, potrivit art. 19 din aceasta lege, de a dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, precum si cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare.
Potrivit art. 3 alin. 1 din HG 208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor are, în acest sens, următoarele atribuții: elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, nici o cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanțată si plătită, dacă nu este aprobată potrivit legii si nu are prevederi bugetare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului D pentru Ministerul Economiei și Finanțelor.
Ca Ministerul Finanțelor nu are calitate procesual pasiva, neavând calitate de angajator.
Ca Ministerul Finanțelor este ordonator principal de credite pentru unitățile din subordine, nu si pentru instanțele de judecata.
Ca prin Ordinul 1008/C/19.04.2006 la art. 3 s-au arătat in mod expres principalele criterii de repartizare individuala a stimulentelor.
Ministerul Public si Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova au invocat in esenta următoarele:
Ca in mod netemeinic s-a reținut ca prevederile. nr. 1921/C/2005 se aplica in mod corespunzător si unitatilor de parchet.
Ca acest ordin nu se găsește in posesia Ministerului Public aparținând Ministerului Justiției.
Ca, prin urmare este evident ca discriminarea nu a fost produsa de către acest parat.
Sunt amintite dispozițiile art.35, 36 din 50/1996.
Ca in consecința se instituie posibilitatea ordonatorului principal de credite Ministerul Public, Ministerul Justiției sau Consiliul Superior al Magistraturii de a constitui un fond de premiere si de a acorda premii in anumite condiții.
Ca in cauza nu sunt aplicabile dispozițiile art. 2 alin.2 din OUG 137/2000, acordarea acestor stimulente numai unei anumite categorii de magistrați neconstituind o discriminare.
Mai mult prevederile criticate au un scop legitim, combaterea discriminării, iar metodele sunt adecvate si necesare.
Ca in mod nelegal s-a dispus actualizarea drepturilor bănești, Ministerul Public neputând înscrie in bugetul propriu plați fara baza legala.
Analizând motivele de recurs in raport cu sentința recurată, Curtea retine următoarele:
Instanța de fond a reținut ca prin J 1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare doar judecătorilor, functionarilor publici, consilierilor de reintegrare si personalului contractual.
Ca singura categorie care nu a beneficiat de stimulente a fost personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor si parchetelor. Curtea retine ca prin 1921/C/2005, Ministerul Justiției a aprobat repartizarea unui fond de stimulente personalului care isi desfasoara activitatea in aparatul propriu, precum si unor categorii din cadrul instanțelor. In anexe au fost prevăzute categoriile beneficiare ale stimulentelor si anume: funcționarii publici, personalul contractual, consilierii de probațiune si judecători. Potrivit rt. 5(1) Codul muncii, in cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii. (2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă. (3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii. (4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe. Potrivit art. 2(1) din OG 137/200, potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Potrivit rt. 35 din 50/1996, in vigoare la data respectiva, n cazul în care ordonatorul principal de credite bugetare realizează economii la cheltuielile de personal, se pot acorda premii, în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli, personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile. Potrivit rt. 36 - Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție pot constitui un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetele de venituri și cheltuieli ale fiecărei unități. Din acest fond pot fi acordate premii în cursul anului personalului *) care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. Potrivit art. 131 (1) din 304/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. (2) Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite. (3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Așa cum se observa din dispozițiile legale mai sus menționate, existenta discriminării presupune existenta a doua subiecte, subiectul activ, cel care discriminează si subiectul pasiv, persoana discriminata.
In cadrul raporturilor de munca, faptele de discriminare sunt grefate pe acest raport si ele apar in relația celor doi subiecți angajatorul si angajatul.
Potrivit legii, ministrul justiției are calitatea de ordonator principal de credite, atât pentru personalul propriu, cat si pentru personalul curților de apel, tribunalelor si judecătoriilor.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție gestionează atât propriu buget, cat si bugetele parchetelor subordonate.
In virtutea acestor dispoziții, prin OUG 177/2002, Ministerul Justiției si Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție au primit atribuții in constituirea fondurilor de premiere, premiere ce privește propriul personal, fata de care au calitatea de ordonator de credite.
Or,. 1921/C/2005, a constituit fondul de premiere si a dispus distribuirea stimulentelor către personalul care isi desfasoara activitatea in aparatul propriu, precum si unor categorii din cadrul instanțelor.
Atribuțiile in constituirea fondului de premiere si acordare de stimulente către personalul din cadrul parchetelor revene Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție si nu Ministerului Justiției.
Prin urmare raporturile de natura salariala iau naștere intre fiecare din cei doi ordonatori de credite si personalul din instituțiile aflate in subordonare financiara.
In aceeași măsura si actele sau faptele de discriminare exercitate de către unul sau altul dintre ordonatori nu pot viza decât persoanele, subiecte ale raporturilor juridice respective.
In consecința, ordinul respectiv nu este de natura a-i discrimina pe reclamanți așa cum greșit a reținut instanța de fond.
Având in vedere cele mai sus reținute, Curtea urmează sa admită recursurile declarate in cauza ca întemeiate si pe cale de consecința sa respingă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului D pentru Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.3022 din 22.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții a, -, -, C, a, -, La Parchetul, pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că espinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red. Jud. -
Tehnored.2 ex./ 12 Octombrie 2009
Red.jud. fond //
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Lucian Bunea, Manuela Preda
