Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5370/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi 3577/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nf.5370/
Ședința Publică din data de 06 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Guranda Georgeta
JUDECĂTOR 2: Ignat Silvia Georgiana
JUDECĂTOR 3: Sprînceană
GREFIER
*****************
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de către recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.380 din data de 13.04.2009 pronunțate de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- (format vechi nr.1018/C/2009), în contradictoriu cu intimata-reclamantă și cu intimații-pârâți Curtea de Apel București și Tribunalul Călărași-având ca obiect "drepturi bănești - spor 50%".
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 29 septembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, văzând și dispozițiile art.260 alin.(1) Cod proc. civ. a amânat pronunțarea pentru azi, 06 octombrie 2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul tribunalului C la data de 26.03.2009 sub nr- (numar in format vechi 1018/C/2009), reclamanta a chemat in judecata pe paratii: MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL C și CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză instanța să dispună:
1. obligarea paratilor la plata pentru reclamantă a drepturilor salariale reprezentand por de 50% din salariul de baza brut lunar, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, începând cu data de 15 iulie 2008 si in continuare.
2. actualizarea sumelor cu indicele de inflatie de la data nasterii dreptului pana la data platii
3. obligarea paratilor sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetul de munca.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că are calitatea de asistent judiciar în cadrul Tribunalului C, intrucat prin Ordinul nr. 1924/C/11.07.2008 de numire a asistentilor judiciari pentru mandatul 2008-2013 al Ministrului Justitiei, a fost numita asistent judiciar la Tribunalul C, iar potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești are dreptul la primirea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin sentinta civila nr. 380/13.04.2009 Tribunalul Caa dmis in parte actiunea, a obligat pârâții, in solidar, catre reclamanta la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică in procent de 50 % din salariul de bază brut lunar, in perioada 15 iulie 2008 și in continuare, pe viitor, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data platii.
A respins capatul de cerere privind obligarea paratilor la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut ca reclamanta îndeplinește funcția de asistent judiciar în cadrul Tribunalului
În ceea privește asistenții judiciari, prima instanța constatat că pentru intervalul 1.07.2000 - 28.02.2005 există text de lege care reglementează expres salarizarea asistenților judiciari în funcție de prevederile Legii nr. 50/1996, si anume art. 2 din OUG 20 din 2002.
Inițial, asistenții judiciari au fost numiți prin Ordinul Ministrului Justiției și salarizati cu coeficientul corespunzător judecătorilor din cadrul judecătoriilor conform Anexei 1 din Legea nr.50/1996.
Ulterior, prin art.3 (1) din OUG nr.20/20.02.2002 privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească s-a dispus că:,Asistenții judiciari în funcție la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe sunt de drept magistrați consultanți".
În art. 2 din același act normativ s-a dispus în concret asupra salarizării acestei categorii profesionale, în sensul că:,Magistrații consultanți beneficiază,în raport cu vechimea în specialitate juridică, de drepturile de salarizare prevăzute pentru judecătorii de la judecătorii din Legea nr.50/1996privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare".
Or, în drepturile de salarizare ale judecătorilor de la judecătorii prevăzute de Legea nr.50/1996 este cuprins inclusiv sporul de risc și suprasolicitare neouropsihică reglementat de art.47 din acest text de lege.
Instituția magistraților consultanți a fost abrogată expres prin Legea nr. 304/2004 fără a fi abrogate și dispozițiile art. 2 din OUG 20/2002, întrucât există dispoziții tranzitorii care stabilesc ultraactivitatea acestui text prin transferul dreptului reglementat la un nou subiect.
Aceste norme tranzitorii se regăsesc în cuprinsul art. 115 din Legea nr.304/2004 potrivit cărora:,Magistrații consultanți în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiți de drept în funcțiile de asistenți judiciari și își continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă și asigurări sociale sau, după caz, al secțiilor sau completelor specializate".
Ulterior, în anul 2006 apărut OUG nr.27 care reglementează pentru prima dată expres salarizarea asistenților judiciari în articolul 16.
Dar, acest articol 16 nu este nici limitativ, în sensul că nu utilizează termenul exclusiv "numai" la enumerarea drepturilor salariale ale asistenților judiciari; nu abrogă nici Legea nr.50/1996 și nici norma cuprinsă în art.115 din Legea nr.304/2004, care la rândul ei stabilește ultraactivitatea dreptului la sporul de 50% în favoarea asistenților judiciari, drept câștigat și păstrat în urma transferului de drept.
Drept urmare, în situația în care Inalta C de Casație și Justiție a stabilit că art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu este abrogat, instanța apreciază că asistenții judiciari sunt îndreptățiti să beneficieze de acest spor.
La momentul adoptării OG nr. 83/2000 soluționarea litigiilor de muncă se făcea de către un complet format dintr-un judecător și doi asistenți judiciari, potrivit art. 17 din Legea nr. 50/1996.
Legiuitorul a mai stabilit atunci că hotărârea era luată atât de către judecător și de către asistenții judiciari cu majoritate de voturi.
Ulterior, această prevedere a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 322/2001, astfel că art. 17 din Lg. 92/1992 a fost modificat în sensul că în continuare completul ce soluționează litigii de muncă este format din doi judecători și doi magistrați consultanți (OUG 20/2002).
Potrivit Deciziei 21 din 10 martie 2008 la momentul respectiv erau în vigoare prevederile art. 47 din Legea 50/1996. Acesta arăta că, magistraților și personalului auxiliar de specialitate li se cuvine un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică raportat la salariul de bază brut lunar.
Așa cum se observă, legiuitorul nu a făcut distincție între magistrații -judecători sau procurori, magistrații asistenți de la Curtea Supremă de Justiție respectiv magistrații consultanți ce intrau în compunerea completului de judecată ce soluționa conflicte de drepturi sau conflicte de muncă.
Rezultă că și acestor magistrați consultanți li se cuvenea sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 % din salariul de bază brut lunar.
Prin Legea 303/2004 publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 29 iunie 2004 și intrată în vigoare la 90 zile de la data publicării, au fost abrogate prevederile art. 17 din Legea 92/1992 și s- stabilit că, soluționarea litigiilor de muncă se face de către un complet format din 2 judecători și 2 asistenți judiciari.
Raportat la prevederile Legii nr. 92/1992, atribuțiile asistenților judiciari nu au fost modificate în raport cu cele stabilite anterior intrării în vigoare a Legii 303/2004. Simpla schimbare a denumirii din magistrați consultanți în asistenți judiciari nu poate să conducă la concluzia că, aceștia pot fi privați de beneficiul acordării sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Mai mult decât atât, de sporul de 50 % beneficiază și magistrații asistenți de la ÎCCJ, cât și personalul auxiliar de specialitate, iar asistenții judiciari îndeplinesc o funcție echivalentă în cadrul instanțelor din România, având atribuții în ceea ce privește ședința de judecată, prin participarea, cu vot consultativ, în completul ce soluționează litigii de muncă și de asigurări sociale.
De altfel, salarizarea asistenților judiciari a fost făcută prin raportarea la un judecător de judecătorie cu o vechime de peste 4 ani în magistratură.
Atâta timp cât rațiunea acordării sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică este aceeași atât pentru judecători cât și pentru celălalt personal din cadrul instanțelor ce au atribuții în ceea ce privește ședințele de judecată, rezultă că și asistenții judiciari au dreptul la acest spor în perioada ulterioară intrării în vigoare a Legii 303/2004.
Capatul de cerere privind obligarea pârâților să facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei a fost respins, cu motivarea ca exista o obligatie legala in acest sens in sarcina paratilor instituita prin Decret nr. 92/1976.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul Ministerul Justitiei si Libertatilor, intemeiat in drept pe disp. Art. 304 pct. 9 proc.civ. criticand hotararea pentru urmatoarele motive:
Asistentii judiciari nu sunt si nu au fost niciodata beneficiari ai sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Acest spor a fost reglementat in favoarea magistratilor si executorilor judecatoresti prin Legea nr. 50/1996, modificata prin OG nr. 56/1997. Prin Legea nr. 104/1999, de aprobare a OG nr. 56/1997, sporul a fost prevazut in favoarea magistratilor si a personalului auxiliar de specialitate.
Art. 3 din OUG nr. 179/1999 prevede modul de remunerare a asistentilor judiciar, in raport de coeficientul de ierarhizare a salariului de baza pentru judecatorul stagier anul I-II, fara sa precizeze alte drepturi salariale suplimentare, cum ar fi sporul de 50%.
Mai sustine recurentul ca prin OUG nr. 177/2002, cap. 3, referitor la modul de salarizare a asistentilor judiciari, s-a prevazut ca acestia beneficiaza de drepturile prevazute la art. 5, 21, 25 alin. 1, 27, 28 si 30 din ordonanta, texte care nu fac referire la sporul de stres de 50%.
De asemenea, decizia nr. 21/10.03.2008 pronuntata de Inalta C de Casatie si Justitie nu include si categoria asistentilor judiciari.
Intimata reclamanta nu a formulat intampinare, depunand la dosar concluzii scrise.
In recurs au fost depuse inscrisuri in copie, respectiv Ordinul nr. 1167/C din 09.04.2009, minuta intalnirii dintre conducerea si membrii comisiei de unificare a practicii judiciare, din 11.06.2008
Analizand sentinta recurata, prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca recursul este fondat, urmand a fi admis, intrucat prima instanta a facut o gresita aplicare a legii, motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 9 proc. civ.
Dispozitiile legale aplicate in mod gresit de catre prima instanta sunt cele referitoare la salarizarea asistentilor judiciari, categorie din care face parte si reclamanta.
În conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată: "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
La data de 01.10.2000 intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care a abrogat expres prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996. Astfel, prin dispozițiile art. I pct. 42 din Ordonanța de Guvern nr.83/2000 s-a dispus că "Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 563 din 18 noiembrie 1999, se modifică și se completează după cum urmează: - 42. articolul 47 se abrogă".
n ședința din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008 a pronunțat decizia nr. XXI, cu următorul dispozitiv:"Admite recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Dupa cum se poate observa, decizia pronuntata de instanta suprema in solutionarea recursului in interesul legii nu face niciun fel de referire la categoria asistentilor judiciari, iar tribunalul a considerat in mod gresit ca aceasta decizie poate constitui temei pentru acordarea drepturilor solicitate de reclamanta.
In consecinta, urmeaza sa analizam daca sporul de stres si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 50% din indemnizatia de incadrare bruta lunara se cuvine asistentilor judiciari, in temeiul dispozitiilor legale care reglementeaza salarizarea acestora, intrucat decizia Inaltei Curti nu le este aplicabila.
Astfel, retinem ca prin art. 47 din Legea nr. 50/1996, in forma in vigoare in 1999 (asadar, anterior abrogarii prin OG nr. 83/2000) s-a prevazut ca beneficiarii acestui spor de 50% sunt magistratii si personalul auxiliar de specialitate.
In ceea ce ii priveste pe asistentii judiciari, modul de remunerare a acestora a fost stabilit prin art. 3 din OUG nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, si anume la nivelul salariului de baza pentru judecatorul stagiar anul I-II, fara sa se prevada in favoarea acestora dreptul la sporul de stres si suprasolicitare neuropsihica.
Prin OUG nr. 177/2002 au fost grupate, in cuprinsul aceluiasi act normativ, atat dispozitiile referitoare la salarizarea magistratilor, cat si cele privind salarizarea asistentilor judiciari (magistrati consultanti, in terminologia de la acea data). In aceasta ordonanta sporul de 50% nu mai apare reglementat, intrucat fusese abrogat prin OG nr. 83/2000 (abrogare considerata, ulterior, de catre ICCJ, ca fiind facuta cu depasirea limitelor legii de abilitare).
Din 2002 si pana in prezent in toata legislatia privind salarizarea personalului din cadrul autoritatii judecatoresti nu mai apare reglementat sporul de 50%, nici in favoarea magistratilor, si nici a altor categorii de personal.
Abia prin decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 21/10.03.2008 se statueaza, dupa cum s-a aratat mai sus, ca sporul de 50% nu ar fi fost abrogat prin OG nr. 83/2000, intrucat aceasta ordonanta ar fi fost data de guvern cu depasirea limitelor legii de abilitare. In consecinta, concluzia care se impune este aceea ca acest spor a supravietuit abrogarii, exact in forma in care era reglementat anterior adoptarii OG nr. 83/2000. Or, in cele mai sus expuse, Curtea a notat faptul ca asistentii judiciari nu s-au numarat niciodata printre beneficiarii acestui spor si, prin urmare, chiar daca abrogarea a fost neconstitutionala, asa cum a decis ICCJ, si dreptul la sporul de 50% a ramas in vigoare, el nu se cuvine decat celor care beneficiau de el si anterior aparitiei OG nr. 83/2000.
de aceste considerente, Curtea constata ca nu exista si nu a existat nicio dispozitie legala care sa prevada dreptul la sporul de stres si suprasolicitare neuropsihica in favoarea asistentilor judiciari, prima instanta facand o gresita aplicare a legii.
Curtea nu poate retine sustinerile intimatei reclamante, in sensul ca acest spor i s-ar cuveni pentru ratiuni de analogie, respectiv pentru faptul ca asistentii judiciari indeplinesc o functie similara celei de magistrat, intrucat dispozitiile legale mai sus mentionate sunt foarte clare si nu pot fi aplicate prin analogie. Legiuitorul stabileste diferente clare intre functia de magistrat si cea de asistent judiciar, atat sub aspectul atributiilor, responsabilitatilor, cat si sub aspectul salarizarii. Argumentul intimatei bazat pe analogie, insusit si de prima instanta, nu poate fi primit si pentru faptul ca, daca l-am aplica in continuare, ar insemna sa acordam asistentilor judiciari toate drepturile salariale prevazute in favoarea magistratilor, cu ignorarea desavarsita a prevederilor legale referitoare la salarizare.
A mai sustinut intimata, prin concluziile orale formulate de aparator, ca prin minuta de unificare a practicii judiciare s-ar fi stabilit ca asistentii judiciari au dreptul de a beneficia de acest spor. Curtea nu va retine nici acest argument, intrucat solutiile se pronunta pe baza dispozitiilor legale incidente in speta, si nu pe baza discutiilor care au avut loc la pentru unificarea practicii judiciare, care nu constituie izvor de drept. Mai mult, aceasta chestiune a fost semnalata tocmai ca o problema de practica neunitara, intrucat exista instante care apreciaza ca asistentii judiciari pot beneficia de sporul de 50%, in timp ce alte instante statueaza in sens contrar.
Tocmai pentru faptul ca unele instante au considerat intemeiata solicitarea asistentilor judiciari de a beneficia de acest spor s-a ajuns la situatia ca Ministrul Justitiei si Libertatilor sa emita Ordinul nr. 1165/C din 09.04.2009, invocat de intimata reclamanta. Acest ordin, precum si celelalte doua referitoare la judecatori si la personalul auxiliar de specialitate, nu au avut alta menire decat sa puna in executare hotararile judecatoresti prin care s-a recunoscut plata "pentru viitor" sau "in continuare" a acestui spor. Emiterea ordinului nu echivaleaza nicidecum cu recunoasterea dreptului asistentilor judiciari de a primi acest spor, astfel ca nici acest argument nu va fi retinut de
In consecinta, in baza art. 312 rap. la art. 304 pct. 9 proc.civ. Curtea va admite recursul, va modifica in tot sentinta recurata, in sensul ca va respinge actiunea ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.380 din data de 13.04.2009 pronunțate de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- (format vechi nr.1018/C/2009), în contradictoriu cu intimata-reclamantă și cu intimații-pârâți Curtea de Apel București și Tribunalul Călărași.
Modifica in tot sentinta recurata, in sensul ca respinge actiunea ca neintemeiata.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./tehnored.:
2 ex./9.10.2009
Jud.fond:
Gh.
Președinte:Guranda GeorgetaJudecători:Guranda Georgeta, Ignat Silvia Georgiana, Sprînceană
