Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5375/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

Format vechi nr.4564/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.5375/

Ședința publică de la 07 octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela

JUDECĂTOR 2: Uță Lucia

JUDECĂTOR 3: Farmathy

GREFIER -

*****************

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta Primăria Comunei de - Instituția Primarului împotriva sentinței civile nr.977 din data de 15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimațiiSindicatul Învățământului Preuniversitar T în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat, respectiv a reclamanților:, -, și, Școala cu Clasele I-VIII din Comuna de, Consiliul Local al Comunei de și Inspectoratul Școlar al Județului, având ca obiect:"drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimatulSindicatul Învățământului Preuniversitar,în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat, respectiv a reclamanților:, -, și,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.291 din 30.09.2009 depusă la dosar-fila 15, lipsind recurentaPrimăria Comunei de - Instituția Primaruluiși intimațiiȘcoala cu Clasele I-VIII din Comuna de, Consiliul Local al Comunei de și Inspectoratul Școlar al Județului

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții, la data de 01.10.2009, întâmpinare din partea intimatului Sindicatul Învățământului Preuniversitar

Intimatul Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, prin avocat, interpelat fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.

Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă intimatului cuvântul în combaterea cererii de recurs.

Intimatul Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, prin avocat, având cuvântul, solicită a se observa că cele două critici aduse hotărârii instanței de fond de către recurentă, prin cererea de recurs dedusă judecății, sunt nefondate, întrucât instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, în mod corect a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean T, dat fiind faptul că acest pârât nu este parte în contractele individuale de muncă ale cadrelor didactice, contracte ce sunt încheiate între unitatea de învățământ și cadrele didactice.

În combaterea celui de al doilea motiv de recurs, intimatul, prin avocat, solicită a se observa că în conținutul anexelor la actele normative ce reglementează creșterile salariale cuvenite cadrelor didactice, respectiv, OUG nr.6/2006; OUG nr.11/2007 și OUG nr.15/2008, sunt prevăzuți coeficienții de multiplicare doar pentru tranșele de vechime nu și pentru tranșele suplimentare de vechime pentru cadrele didactice cu o vechime în activitate de peste 30 de ani.

Mai mult decât atât, solicită a se observa că prin prisma dispozițiilor Legii nr.128/1997, legiuitorul a prevăzut ca pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime, o creștere a coeficientului de multiplicare cu 1/25 din coeficientul de multiplicare aferent tranșei anterioare de vechime.

În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală, depunând la dosar, în fotocopie, decizia civilă nr.4184/R din 03.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale; sentința civilă nr.484 din 17.04.2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă în dosarul nr- și decizia nr. 1241/R din 20.11.2007 pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M - Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale, pentru Minori și Familie în dosarul nr-, cu titlu de practică judiciară.

Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.977 din data de 15.05.2009, Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar T și a respins acțiunea față de acesta; a respins, ca nefondate, excepțiile privind nulitatea acțiunii și lipsa calității de reprezentant a Sindicatului Învățământului Preuniversitar T față de pretinșii membrii de sindicat ce au calitatea de reclamanți, invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean T; a admis, în parte, acțiunea reclamanților, -, prin reprezentantul lor Sindicatul Învățământului Preuniversitar T în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I - VIII din comuna de, județul T, Primarul comunei de, județul și Consiliul Local al comunei de, județul T; a obligat pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, începând de la data îndeplinirii condițiilor de acordare și până la zi, conform perioadei de timp cât reclamanții au calitatea de salariat, cu respectarea termenului de prescripție de trei ani anterior formulării cererii, drepturi bănești ce vor fi actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la plata efectivă a acestora; a respins, ca nefondat, capătul de cerere privind obligarea pârâtei - unitate școlară să asigure plata tranșelor suplimentare și a obligat pârâții să plătească reclamanților, prin reprezentantul lor, suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

A fost apreciată ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean T, în raport de dispozițiile art.167 din Legea nr.84/1995, potrivit cărora unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a către rază își desfășoară activitatea.

S-a reținut că ordonator de credite este Consiliul local în a cărui rază teritorială își are sediul unitatea de învățământ, calitate de angajator având unitatea de învățământ cu personalitate juridică.

În ce privește excepțiile privind nulitatea cererii și lipsa calității de reprezentant a Sindicatului Învățământului Preuniversitar T, tribunalul a constatat, față de dispozițiile art.222 din Codul muncii, dispoziții ce se găsesc reiterate și în Legea nr.168/1999 cât și în Legea nr.54/2003, că sindicate pot să-i reprezinte pe membrii lor în cadrul conflictelor de muncă, la cererea acestora.

Pe fond, s-a stabilit că salarizarea personalului didactic se realizează potrivit dispozițiilor Legii nr.128/1997 privind Statutul cadrului didactic.

Dispozițiile art.48 din Legea nr.128/1997 prevăd că salariul personalului didactic se compune din salariul de bază stabilit conform legii și o parte variabilă constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare,

De asemenea art.41 alin.1 prevede că salarizarea personalului didactic se stabilește diferențiat în raport cu funcția și norma didactică îndeplinită, nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, gradul didactic, titlul științific, vechimea recunoscută în învățământ, calitatea activității instructive educative, locul și condițiile specifice în care se desfășoară activitatea.

Conform art.50 alin.1 și 2 personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.

Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare și vizează două componente pentru stabilirea corectă a salariului, respectiv coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială.

de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta și crește progresiv, în concluzie legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat " tranșă suplimentară" însoțit de " o crește a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și 40 de ani de activitate în învățământ.

Susținerile pârâților potrivit cărora noile tranșe de vechime stabilite prin HG nr.467/1997 includ în rezultanta finală - salariul - și aceste tranșe suplimentare de vechime, creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior au fost înlăturate.

Tribunalul a reținut caracterul neîntemeiat al capătului de cerere prin care reclamanții au solicitat obligarea pârâtei - unitate școlară să asigure plata tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ conform acelorași dispoziții legale, având în vedere că potrivit art. XIII din OUG nr.32/2001, aprobată prin Legea nr.374/2001, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.

Potrivit art.38 alin.2 lit.d din Legea nr.215/2001 consiliile locale au ca atribuții aprobarea bugetului local, repartizarea fondurilor și asigurarea fondurilor bănești necesare plății drepturilor salariale prevăzute de lege și nu unitatea școlară unde își desfășoară activitatea reclamanții.

Tribunalul a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 din Codul d e procedură civilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta Primăria Comunei de - Instituția Primarului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, ce pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, recurenta a arătat, în esență, următoarele:

- instanța de fond în mod greșit a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar T, organ care îndrumă profesional, sancționează, angajează, întocmește statele de plată și ține evidența carnetelor de muncă, atribuții care îi conferă calitate procesuală pasivă;

- pe fond, instanța nu și-a manifestat rolul activ, deși, în cauză, se impunea efectuarea unei expertize contabile, singura probă de natură să conducă la aflarea adevărului, în contextul în care drepturile pretinse de reclamanți au fost achitate, astfel cum rezultă din adresa nr. 6521/1.07.2009 emisă de Inspectoratul Școlar Județean

Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.

În recurs, au fost depuse la dosar adresa nr. 6521/1.07.2009 emisă de Inspectoratul Școlar Județean T și practică judiciară.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea, în baza art. 312 alin. (1), (2) și (5) din Codul d e procedură civilă, va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:

În ce privește modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean T, Curtea reține că este întemeiată critica recurentei, câtă vreme, în conformitate cu dispozițiile art. 142 din Legea nr. 84/1995 și cu prevederile art. 11 alin. 5 din Legii 128/1997, inspectoratele școlare au printre atribuțiile principale și pe aceea privind încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic, ceea ce le conferă calitate procesuală pasivă în cauză.

Pe fondul cauzei, se reține că reclamanții au solicitat obligarea pârâților la asigurarea plății tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.

Potrivit apărărilor formulate în fața instanței de fond de pârâți, unitatea de învățământ, ca plătitor și ordonatorul de credite au făcut aplicarea prevederilor art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 privind plata integrală a sumelor rezultate din aplicarea tranșelor suplimentare corespunzătoare unei vechimi în învățământ de peste 30, 35 și 40 de ani, drepturile bănești fiind incluse în grile care cuprind coeficienți de multiplicare diferiți de la o tranșă la alta, stabilite de acte normative, prin determinarea cuantumului sumelor în modalitatea de calcul reglementată de lege.

Instanța de fond, deși avea obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de probă și al argumentelor părților, nu a efectuat verificări cu privire la realitatea acestor susțineri.

Curtea constată că, procedând astfel, prima instanță nu s-a preocupat de lămurirea cauzei sub toate aspectele, în sensul de a stabili dacă drepturile pretinse au fost, în fapt, achitate salariaților.

Or, neadministrarea tuturor probelor necesare cercetării fondului cauzei are drept consecință casare hotărârii pronunțate de prima instanță și trimiterea cauzei spre rejudecare, în contextul în care probele concludente și utile pentru echitabila soluționare a cauzei nu pot fi administrate în faza recursului.

În conformitate cu prevederile art. 129 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, rezultă că este întemeiată susținerea recurentei privind necesitatea efectuării unei expertize contabile, care să stabilească atât cuantumul sumelor cuvenite reclamanților membri de sindicat cu titlu de tranșe suplimentare corespunzătoare vechimii în învățământ de peste 30, 35 și 40 de ani, cât și împrejurarea dacă aceste sume au fost sau nu achitate în fapt salariaților.

Față de dispozițiile art. 305 din Codul d e procedură civilă, proba cu expertiză nu poate fi administrată în fața instanței de recurs, astfel încât se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, care urmează să pună în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize contabile cu obiectivele anterior menționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentaPrimăria Comunei de - Instituția Primaruluiîmpotriva sentinței civile nr.977 din data de 15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimațiiSindicatul Învățământului Preuniversitar T în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat, respectiv a reclamanților:, -, și, Școala cu Clasele I-VIII din Comuna de, Consiliul Local al Comunei de și Inspectoratul Școlar al Județului.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

-

GREFIER

Red.: /Tehnored:

4ex./27.10.2009

Jud. fond.:;

Președinte:Rotaru Florentina Gabriela
Judecători:Rotaru Florentina Gabriela, Uță Lucia, Farmathy

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5375/2009. Curtea de Apel Bucuresti