Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5459/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5459
Ședința publică de la 15 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
******************************
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul SINDICATUL JUSTIȚIA M prin președinte, împotriva sentinței nr. 383 din 18 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat cererea formulată de recurent reclamantul SINDICATUL JUSTIȚIA M PRIN PREȘEDINTE, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.383 din 18 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- s- respins acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL JUSTIȚIA M prin președinte, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Pronunțându-se astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul Sindicatul Justiția M - în calitate de reprezentant al intereselor personalului auxiliar din cadrul Tribunalului Mehedinți și de pe lângă judecătoriile arondate, a solicitat pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Tr.S obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând sporul de 10% din indemnizația de încadrare brută lunară, potrivit art. 29 din Legea 78/2000, începând cu data de 01.12.2004 la zi și în continuare, actualizate cu indicele de inflație.
Susținerile reclamantului că sunt discriminați în raport cu personalul auxiliar de specialitate de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție și de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ale căror salarii de bază sunt cu 10% mai mari decât cele stabilite potrivit prevederilor alin 4, nu pot fi reținute deoarece această indemnizație prevăzută de art. 3 alin 7 din OG8/2007 se referă numai la o anumită categorie, nefiind aplicabile și altor categorii de salariați.
Față de prevederile Ordonanței nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, s-a reținut că nu orice diferență de tratament semnifică discriminare. Pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat injust, este necesar să se stabilească că persoane aflate în situații analoage sau comparabile în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție există, ea nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
In consecință, în mod greșit a considerat reclamantul că s-ar afla într-o situație comparabilă cu alte categorii, mai sus arătate.
Astfel că, numai legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții.
Prin Încheierea din data de 28 august 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, având în vedere prev. art.II(3) din OUG nr.75/2008 s-a scos cauza de pe rol și s-a înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală prin decizia nr.4286 din data de 31 martie 2009, pronunțată în dosarul nr- a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de APEL CRAIOVA.
Împotriva sentinței Tribunalului Mehedinți, în termen legal a formulat recurs reclamantul Sindicatul "Justiția"M prin Președinte, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că, deși a existat un cadru legal care conferea personalului auxiliar de specialitate din justiție dreptul de a primi anumitre sporuri, pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile reglementate prin dispozițiile legale incidente în materie, respectiv, obligația de a aloca fondurile bănești necesare acestor drepturi de natură salarială precum și obligația de plată efectivă a sumelor cu titlu de drepturi de natură salarială.
Recurentul a indicat, ca și temei juridic al pretențiilor reclamanților, art. 28 alin. 4 și 5 din OUG nr. 43/2002 aprobată prin Legea nr. 503/2002, art. 29 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, Legea nr. 50/1996 și OG nr. 8/2007 precum și art. 29 alin. 6 din OUG 43/2002.
Deși scopul instituirii acestor sporuri a fost acela de a asigura incoruptibilitatea personalului din justiție, prin restrângerea sferei persoanelor îndreptățite la beneficiul acesto sporuri s-a creat un tratament discriminatoriu în raport de celălalt personal, ce nu are la bază un criteriu obiectiv și rațional între personalul care compune completele specializate și celălalt personal.
S-a menționat că această discriminare a fost recunoscută și prin Hotărârea nr. 185/ iulie 2005 pronunțată de, invocându-se, în sprijinul susținerilor recurentului, și Decizia nr. VI/15 ian. 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În final, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
Verficând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată recursul nefondat, urmând a-l respinge, pentru. următoarele considerente.
Prin Legea nr. 50 /1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicată în Monitorul Oficial nr. 563 din 18 noiembrie 1999 - temei al promovării acțiunii reclamanților, s-au prevăzut următoarele:
" Art. 15 - (1) Judecătorii desemnați, în condițiile legii, să desfășoare activitate în comisia pentru cetățenie, la registrul comerțului, la birourile de publicitate imobiliară, la comisia de cercetare a averilor, precum și judecătorii-sindicibeneficiază de indemnizație lunară de 10% din salariul de bază brut, dacă participă efectiv la aceste activități.De aceeași indemnizație beneficiază și procurorii care participă la comisia de cercetare a averilor. În cazul în care un magistrat desfășoară activitate efectivă în două sau mai multe dintre domeniile enumerate, se acordă indemnizație pentru fiecare activitate.
(2) De indemnizația prevăzută la alin. (1) beneficiază și magistrații care sunt membri ai comisiilor și birourilor electorale, constituite potrivit legii, pe perioada funcționării acestora, afară de cazul în care printr-un act normativ se stabilește o indemnizație superioară.".
În continuare, smenționa că:
" Art. 19 - (1) de bază pentru personalul auxiliar de specialitate de la tribunale și de la parchetele de pe lângă acestea sunt cu 5% mai mari decât cele prevăzute la cap. III din anexa nr. 1; salariile de bază ale personalului auxiliar de specialitate de la curțile de apel și de la parchetele de pe lângă aceste instanțe sunt cu 7% mai mari decât cele prevăzute la cap. III din anexa nr. 1; salariile de bază ale personalului auxiliar de specialitate de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sunt cu 10% mai mari decât cele prevăzute la cap. III din anexa nr. 1.
(2) beneficiază de indemnizația de ședință de judecată în condițiile art. 9, care se aplică în mod corespunzător. De aceste dispoziții beneficiază și grefierii-dactilografi, dacă participă în locul grefierilor în ședințele de judecată.
(3) care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretari ai comisiilor de cercetare a averii beneficiază de indemnizația prevăzută la art. 15 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară."
După abrogarea acestei legi, Ordonanță nr. 8 din 24 ianuarie 2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, ublicată p. în: Monitorul Oficial nr. 72 din 31 ianuarie 2007, menționează că
Art. 3 - (1) de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
(8) care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul de bază, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități.".
Prin decizia nr. 24/12 mai 2008 pronunțată de ÎCCJ, în soluționarea recursului în interesul legii s-a stabilit că dispoz. art. 19 al.3 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată și ale art. 3 al.8 din OG 8/2007, se interpretează în sensul că, indemnizația lunară de 10% din salariul de bază nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzute de normele mai sus menționate.
Potrivit dispoz. art.329 al. 3 C:pr.civilă, dezlegarea dată problemelor de drept prin deciziile în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe.
În aceste condiții, în care a fost clarificat aspectul referitor la persoanele îndreptățite să beneficieze de această indemnizație lunară de 10% din salariul de bază, Curtea reține că solicitarea reclamanților de a li se acorda această indemnizație este neîntemeiată, aceștia nefăcând parte din categoriile de grefieri expres și limitativ prevăzuți de lege care pot încasa aceste drepturi bănești.
Astfel, așa cum rezultă din considerentele deciziei în interesul legii, sunt admisibile diferențieri de salarii pentru funcții /posturi similare dacă sunt dimensionate în funcție de nivelul studiilor, importanța și complexitatea muncii, cu funcția/postul/meseria îndeplinită după cantitatea,calitatea și valoarea muncii,în raport de condițiile de muncă și în funcție de vechimea în muncă, îndeosebi în specialitate diferită.
Se reține deasemenea că în raport de dispozițiile art.19 alin.3 din Legea nr.50/1996 și ale art.3 alin.8 din OG8/2007, în prezent abrogate, au putut beneficia de indemnizația lunară de 10% din salariul de bază doar grefierii care participau la efectuarea actelor procedurale menționate de prevederile legale respective, fără ca salariile acestor grefieri să fie discriminatorii față de salariile celorlalți grefieri.
Aceste dispoziții legale nu au adus atingere principiului egalității de tratament în stabilirea salariilor, întrucât legiuitorul a instituit criterii obiective și rezonabile pentru determinarea beneficiailor acestui drept salarial suplimentar, constând în natura activității prestate și în timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Potrivit art. 60 al.1 din legea 567/2004, pentru activitatea desfășurată personalul auxiliar de specialitate are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate și cu alte criterii prevăzute de lege.
Stabilirea prin legea specială de salarizare a personalului auxiliar de specialitate a unor sporuri și indemnizații salariale, avându-se în vedere specificul activităților prestate sub aspectul complexității și responsabilității atribuțiilor ce sunt aferente funcțiilor deținute, a fost permisă de legea care reglementează statutul acestei categorii de personal, fără ca din această împrejurare să se poată deduce existența unei discriminări.
Principiul egalității de tratament în stabilirea salariilor nu exclude, ci dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite justifificate pe baza unor criterii raționale și obiective.
Curtea a concluzionat, că nu se poate vorbi de un tratament preferențial ori de o discriminare în cadrul aceleiași categorii profesionale, întrucât situațiile nu sunt analoage sau comparate.
În raport de aceste considerente ale deciziei de casate, instanța de recurs constată nu se poate reține existența unei discriminări între recurentă și categoriile de personal auxiliar care beneficiază de aceste drepturi, în sensul OG 137/2000.
Acestea sunt considerentele pentru care în temeiul art. 312 pr. civilă, se va respinge recursul declarat de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de SINDICATUL JUSTIȚIA prin președinte, pentru împotriva sentinței nr. 383 din 18 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec./ 2 ex./ 16 noiembrie 2009
Tehn./2 ex.
Jud.fond, Fl.
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Cristina Raicea, Ligia Epure
