Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 557/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.557/
Ședința publică din 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Viorica Mihai
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, cu domiciliul ales la sediul Judecătoriei Brăila,nr.47,jud.B împotriva sentinței civile nr.43/05.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații, CURTEA DE APEL GALAȚI, TRIBUNALUL BRĂILA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții-reclamanți, intimații-reclamanți ,intimații-pârâți CURTEA DE APEL GALAȚI, TRIBUNALUL BRĂILA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenții-reclamanți au solicitat judecarea recursului în lipsă; intimatul-pârât Ministerul Justiției a depus la dosar întâmpinare;în cauză s-au formulat cereri de abținere de către judecătorii, cereri soluționate prin încheierea din Camera de Consiliu din 18.05.2009;după care:
S-a dat citire în ședință publică modului de soluționare a cererilor de abținere formulate de judecătorii, încheindu-se proces verbal care s-a atașat la dosar, cauza urmând să fie soluționată de completul constituit conform planificării de permanență.
Curtea,întrucât recursul vizează o sentință civilă pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI, în temeiul disp.art.4 pct.1 Cod procedură civilă invocă excepția de necompetență materială a instanței,urmând să se pronunțe pe excepția invocată.
CURTEA
Asupra recursului de față înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Prin acțiunea formulată reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții Curtea de APEL GALAȚI, TRIBUNALUL BRĂILA, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligarea acestora din urmă să remunereze munca lor cu aceleași drepturi salariale cu care este remunerată munca grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști și a grefierilor statisticieni după cum urmează:
- pentru, începând cu 01.07.2005 până la data introducerii acțiunii și în viitor;
- pentru, începând cu 01.07.2005 până la data introducerii acțiunii și în viitor;
- pentru - începând cu 10.12.2007 până la data introducerii acțiunii și în viitor;
- pentru, începând cu 01.07.2005 până la data introducerii acțiunii și în viitor;
- pentru, începând cu 17.03.2008 până la data introducerii acțiunii și în viitor;
- pentru, începând cu 19.06.2008 până la data introducerii acțiunii și în viitor;
- pentru, începând cu 18.06.2008 până la data introducerii acțiunii și în viitor;
- pentru (pensionară), începând cu 01.07.2005 până la data de 30.06.2007, data pensionării.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că îndeplinesc funcția de grefieri arhivari și grefieri registratori la instanțele sus-menționate.
Aceste funcții au fost reglementate urmare adoptării Legii nr. 17/2006 pentru completarea și modificarea Legii nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, potrivit căreia funcțiile de arhivar și registrator au fost transformate în funcții de grefieri-arhivari și grefieri-registratori.
Deși statutul grefierilor arhivari și al grefierilor registratori este identic cu cel al celorlalți grefieri sub aspectul numirii, promovării, suspendării din funcție, eliberării din funcție, detașării, transferului, a drepturilor și obligațiilor profesionale și a răspunderii profesionale, în ceea ce privește salarizarea sunt discriminați în raport cu ceilalți grefieri, aceștia fiind menținuți în continuare la nivelul personalului conex, potrivit prevederilor legale de dinainte de adoptarea Legii nr. 17/2006, care a legiferat schimbarea statutului arhivarilor și registratorilor în grefieri.
Potrivit prevederilor din nr.OG 8/2007, coeficienții prevăzuți pentru funcțiile de grefieri de ședință, informaticieni, statisticieni și documentariști sunt superiori celor prevăzuți pentru funcțiile de grefieri arhivari și registratori, ceea ce reprezintă o discriminare.
De asemenea, în mod discriminatoriu nu s-a prevăzut în nr.OG 8/2007 posibilitatea acordării grefierilor arhivari și registratori în raport cu ceilalți grefieri, a coeficienților în funcție de absolvirea de studii superioare.
Au considerat astfel că sunt tratați inegal din punct de vedere al salarizării, discriminați fără un criteriu obiectiv și rațional, deși munca prestată este cel puțin la fel de solicitantă ca și cea desfășurată de celelalte categorii de grefieri.
În drept reclamanții au invocat dispozițiile art. 3 al. 1, 4 din nr.OG 8/2007, art. 154 și 157 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 2 al. 1 și 2 din nr.OG 137/2000, art. 16 din Constituția României, art. 2 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.07.2005 - 11.08.2005.
A mai invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că acțiunea reclamanților are caracterul unei "obligații de a da" iar pentru repararea pagubelor cauzate prin discriminare nu are nici o atribuție, răspunderea pentru modalitatea de legiferare revenindu-i autorității legislative, respectiv Parlamentului României.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea pretențiilor ca nefondate, salarizarea grefierilor neputând fi egală ci în raport de funcția deținută, studii, grad sau trepte profesionale.
Din examinarea legii rezultă că diferențierea de salarizare între categoriile de grefieri nu este arbitrară și are la bază criterii obiective privind pregătirea profesională diferită, specializată, precum și atribuțiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar.
A invocat atribuțiile specifice ce revin grefierilor arhivari și grefierilor registratori, fiind fără relevanță faptul că atribuțiile lor sunt mai numeroase, din punct de vedere cantitativ decât al celorlalți grefieri.
Complexitatea sarcinilor de serviciu ar fi motivul pentru care legiuitorul nu recunoaște aceiași coeficienți de multiplicare prevăzuți pentru celelalte categorii de grefieri, fiind opțiunea legiuitorului ca asemenea funcții de grefieri arhivar și grefier registrator să poată fi exercitate de persoane fără studii juridice.
Orice persoană este liberă să-și valorifice pregătirea profesională și nu constituie discriminare faptul că persoanelor cu studii juridice li se recunoaște, pe durata exercitării funcției, vechimea în specialitate juridică.
A mai arătat că modalitatea de reglementare printr-un act normativ a unor drepturi în favoarea unei persoane excede cadrului legal stabilit prin nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, act normativ invocat de reclamanți în susținerea acțiunii.
Funcțiile de grefieri arhivari și grefieri registratori nu sunt identice cu ale celorlalte categorii de grefieri sub aspectul naturii funcției, complexității atribuțiilor, răspunderii funcției, elemente care determină și o salarizare diferită a acestor categorii.
La termenul din data de 03.11.2008 instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Prin Sentința Civilă nr. 43/F/05.11.2008 Curtea de APEL GALAȚIa respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR, pentru lipsă calitate procesuală pasivă.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI, ca nefondată.
A respins acțiunea formulată de reclamanți având ca obiect drepturile salariale solicitate pentru perioada 01.07.2005 - 11.08.2005, ca fiind prescris dreptul la acțiune.
A respins ca nefondată acțiunea pentru perioada 12.08.2005 și în continuare.
În motivare instanța reține următoarele:
Potrivit disp. art. 137 al. 1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției invocate.
Astfel, se reține ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor întrucât obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi de natură salarială ca urmare a muncii prestate de reclamanți într-o instituție aflată în subordinea pârâtului Ministerul Justiției. Ministerul Economiei și Finanțelor nu are raporturi juridice de muncă directe cu reclamanții și nu are calitatea de angajator pentru a putea fi obligat la plata unor drepturi salariale.
De asemenea, se reține ca fiind întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de către pârâta Ministerul Justiției.
Astfel, potrivit art. 283 al. 1 din Legea nr. 53/2003 cererile formulate în materia conflicte de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune situație în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Raportând dispozițiile legale menționate la data formulării acțiunii de către reclamanți respectiv data de 12.08.2008 instanța constată că dreptul la acțiune pentru perioada 01.07.2005 - 11.08.2005 s-a prescris.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive invocată de către pârâta Ministerul Justiției instanța apreciază că aceasta nu este întemeiată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Calitatea procesuală reprezintă îndreptățirea unei persoane de a figura ca parte în proces și presupune existența unei identități între titularii raportului juridic dedus judecății, din punct de vedere al dreptului afirmat (calitate procesuală activă) și a obligației corelative (calitate procesuală pasivă).
Calitatea procesuală se stabilește funcție de dreptul ce face obiectul judecății, a cărui existență sau inexistență urmează a se constata prin hotărârea judecătorească.
În speță, reclamanții au invocat o situație pe care o apreciază discriminatorie, rezultând din raporturile juridice de muncă, în referire la funcțiile ocupate și modalitatea de salarizare a acestora.
Pârâtului Ministerul Justiției îi revin atribuții în acest sens, strâns legate de modalitatea finanțării de la bugetul de stat a activității instanțelor de judecată și a parchetelor.
Potrivit art. 131 al. 2 din Legea nr. 304/2004, bugetele curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, Ministrul Justiției având calitatea de ordonator principal de credite.
Atribuții în legătură cu obiectul cauzei revine pârâtului Ministerul Justiției ținându-se seama și de rolul său în elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiei și a programului de guvernare în vederea funcționării justiției ca serviciu public, veghind la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept (art. 1 al. 1 din nr.HG83/2005).
Ministerul Justiției are atribuții inclusiv în domeniul elaborării și avizării proiectelor de acte normative care privesc funcționarea justiției și gestionarea patrimoniului, pune la dispoziția instanțelor judecătorești fondurile necesare în vederea desfășurării activității, fundamentează și elaborează proiectul bugetului de stat (art. 4 din nr.HG 83/2005).
Rezultă astfel cu prisosință atribuțiile ce revin pârâtului Ministerul Justiției în legătură cu obiectul prezentei judecăți, situație care justifică întrunirea condiției calității procesuale pasive, excepția privind lipsa acesteia urmând a fi respinsă ca nefondată.
Pe fondul cauzei acțiunea este apreciată ca nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 3 al. 1 din Legea nr. 567/2004 persoanele care ocupă asemenea funcții fac parte din personalul auxiliar de specialitate alături de grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști și specialiști
Salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se realizează prin lege, fiind în prezent reglementată de prevederile nr.OG 8/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 3 din nr.OG 8/2007, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Rezultă că și pentru personalul auxiliar de specialitate, modul de salarizare este prestabilit prin lege, fapt ce se constituie într-un principiu distinct al sistemului de salarizare, determinat de alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat.
În speță, reclamanții au formulat prezenta acțiune solicitând, în principal, drepturile salariale, ca urmare a discriminării față de nivelul drepturilor salariale prevăzută pentru categoriile de grefier, grefieri statisticieni și grefieri documentariști, începând cu luna ianuarie 2007 și până la introducerea acțiunii și în viitor.
Este adevărat că prin dispozițiile înscrise în Anexele 1a, 1b și 1c la OG nr. 8/1007, au fost prevăzuți pentru persoanele care ocupă funcțiile de grefier arhivar și grefier registrator coeficienți de multiplicare diferiți față de alte categorii de grefieri, funcție de treptele profesionale stabilite după vechimea în specialitate a acestora.
Însă, chiar legea prevede faptul că salariile de bază se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe trepte sau grade profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Funcțiile de grefier arhivar sau grefier registrator reprezintă funcții distincte în cadrul personalului auxiliar de specialitate și presupun exercitarea unor atribuții specifice din punct de vedere al complexității lor.
Nu se poate pune un semn de egalitate între funcțiile personalului auxiliar de specialitate și atribuțiile îndeplinite de către acesta astfel încât salarizarea să fie aceeași pentru întreg personalul.
Există criterii care delimitează categoriile personalului auxiliar de specialitate precum: condițiile cerute de lege pentru ocuparea funcției respective, atribuțiile de serviciu concrete și complexitatea sarcinilor îndeplinite, nivelul de cunoștințe pe care le valorifică funcția respectivă, ceea ce atrage și o salarizare diferențiată, potrivit opțiunii alese de legiuitor și concretizată în modalitatea de adoptare a actului normativ respectiv.
De asemenea, constituie opțiunea legiuitorului să constate și să aprecieze asupra exercitării funcțiilor de grefier arhivar și grefier registrator de către persoane fără studii juridice (art. 38 din Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea).
Potrivit art. 1 din nr.OG 137/2000 au caracter discriminatoriu prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane aflate în situații comparabile.
Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interpretând art. 14 din Convenție, a apreciat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se fac distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Or, în speță, nu ne aflăm în prezența unui tratament discriminatoriu între reclamanți și celelalte categorii din cadrul personalului auxiliar de specialitate, deoarece nu există o situație analoagă și nici măcar comparabilă între acestea.
Așa cum am arătat, au fost prevăzute în mod distinct atât atribuțiile ce revin grefierilor arhivari și grefierilor registratori (art. 62 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești), cât și modalitatea de salarizare în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate și de nivelul instanței sau al parchetului (art. 3 al. 1și 4 din nr.OG 8/2007).
Prin Decizia nr. 818/2008 a Curții Constituționale s-a constatat ca fiind neconstituționale prevederile art. 27 al. 1 din nr.OG 137/2000, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii, și să le întocmească cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamantții, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Prin adresa nr- din 18.02.2009 cauza fost trimisă spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție B și ulterior restituită în baza unei proceduri administrative, invocându-se Decizia Curții Constituționale nr. 104/2009.
Dosarul a fost reînregistrat la Curtea de APEL GALAȚI cu nr-.
cu recursul declarat de reclamanți, curtea a invocat din oficiu la termenul din 18.05.2009, excepția de necompetență materială în soluționarea cauzei.
Excepția astfel invocată este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Obiectul recursului îl reprezintă sentința civilă nr. 43/F/05.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ca instanță de fond, potrivit dispozițiilor art.I din nr.OUG75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.
Prin Decizia nr.104/20.01.2009 Curții Constituționale au fost constatate ca fiind neconstituționale dispozițiile art.I și II din nr.OUG75/2008.
Ulterior, nr.OUG75/2008 a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.76/2009.
Urmare a evenimentelor legislative astfel intervenite în legătură cu aplicarea prevederilor nr.OUG75/2008, nu a mai fost prevăzută instanța competentă în soluționarea recursurilor îndreptate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel.
Într-o asemenea situație devin aplicabile normele generale care reglementează competența instanțelor judecătorești înscrise în prevederile art.4 pct.1 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora revine Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de a judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
În ceea ce privește competența în materie a curților de apel, dispozițiile art.3 pct.3 se referă la recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.
În același sens sunt și prevederile speciale cuprinse în art.284 al.1 Codul muncii care fac trimitere la aceleași dispoziții înscrise în Codul d e procedură civilă.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.71 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, instanțele judecătorești competente să judece cereri referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se stabilesc prin lege.
Din coroborarea tuturor textelor de lege enunțate, se reține că aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a prezentului recurs, sens în care urmează să-i fie declinată cauza.
Soluția se impune și din perspectiva caracterului căii de atac, devolutivă și de reformare în speță, recursul adresându-se unei instanțe superioare în grad în scopul exercitării controlului judiciar vizând legalitatea și temeinicia unei hotărâri dată fără drept de apel.
În același sens și reglementările privind organizarea judiciară cuprinse în art.21 din Legea nr.304/2004 care stabilesc în favoarea secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de a judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină cauza spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 18 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
dec.jud.-/03.06.2009
Tehnored./2 ex./04 Iunie 2009
Fond:-
Asistenși jud.-C-tin
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Viorica Mihai
