Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5670/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5670
Ședința publică de la 23 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Dorina Stoichin Vicepreședinte Instanță
- - --Președinte Secție
-- -- Judecător
Grefier-
XXX
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurentul reclamant SINDICATUL "SĂNĂTATEA " G și recurenta pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE G, împotriva sentinței civile nr. 7753/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE și AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ G, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant SINDICATUL "SĂNĂTATEA " G reprezentat de avocat, au lipsit intimații pârâți SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE și AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Avocat reprezentantul recurentului reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, în sensul modificării sentinței în totalitate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința nr.7753/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de petenta Sindicatul Sănătatea G, în contradictoriu cu intimațul Spitalul de Pneumoftiziologie, ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Pe fond, instanța constatat, referitor la cererea, având ca obiect obligarea intimaților Spitalul de Pneumoftiziologie, Ministerul Sănătății și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate G la plata primei de vacanță pe perioada 2001-2007,că nu este intemeiată, intrucât G nr.146/2007, nu este aplicabilă speței in cauză, având in vedere că membrii de sindicat reprezentați de petentă nu fac parte din categoriile de salariați enumerați la alin.2 din OUG 146/2007 functionarii publici, functionarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justitiei, membrii corpului diplomatic si consular al Romăniei, precum si alte categorii de personal care beneficiaza de prima de concediu de odihna in baza legilor speciale, ci au statut de personal contractual, raportul juridic de muncă fiind reglementat numai de prevederile Codului Muncii si nicidecum de legislația specifică funcționarilor publici, funcțiile publice sunt stabilite prin Anexa la titlul II din Legea 161/2003.
De altfel acțiunea petentului nu se încadreaza nici în prevederile art.1, alin.1 din OUG 146/2007, drepturile salariale solicitate nefiind niciodata suspendate prin legi anuale succesive si acte normative anuale de salarizare, in perioada 2001-2006, drepturile bănești de care beneficiază in prezent angajații Spitalul de Pneumoftiziologie, sunt reglementate de G 115/2004, care nu prevede acordarea indemnizației reprezentând primă de vacanță.
În ceea ce privește caracterul discriminatoriu susținut de petent a fost considerat neîntemeiat, întrucât întreg personalul spitalului, indiferent dacă este medic s-au asistent a beneficiat de aceleași drepturi salariale ca orice personal contractual din sistemul sanitar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri reclamant SINDICATUL "SĂNĂTATEA " G și recurenta pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
În recursul promovat de SINDICATUL "SĂNĂTATEA " G se invocă următoarele.
Un prim motiv de recurs este reprezentat de neintroducerea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Este adevărat că această recurentă, în calitate de petentă a stabilit cadrul procesual, dar la momentul introducerii acțiunii a considerat că, din moment ce nu și-a întemeiat cererea și pe OUG 137/2000 nu este necesar să solicite introducerea în cauză și a CNCD.
Motivarea instanței de fond ignoră însă instituția discriminării, care de altfel stă la baza acțiunii promovată de SINDICATUL "SĂNĂTATEA " G.
Chiar dacă această recurentă nu a solicitat introducerea în cauză a CNCD Tribunalul ar fi trebuit să de-a dovadă de rol activ și să propună introducerea acestui organism, având în vedere faptul că întreaga acțiune are în vedere situația discriminatorie creată de acordarea primei de vacanță doar unor anumite categorii de personal aparținând aceleiași ramuri profesionale, aspect care încalcă prevederile art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului cât și art.16 din Constituția României.
Față de această situație solicită casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea introducerii în cauză a CNCD.
Un al doilea motiv de recurs îl reprezintă faptul că instanța nu s-a pronunțat pe excepția prescripției dreptului la acțiune invocată prin întâmpinare de către intimatul SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE.
Cu privire la acest aspect, urmează a se avea în vedere actele normative în baza cărora s-a născut dreptul invocat de recurent, precum și dispozițiile legale ce vizează suspendarea termenului de prescripție.
Așa cum au arătat și anterior, prin cererea de sesizare a instanței, dreptul invocat de acest recurent își are izvorul în dispoz. art.33 devenit 34 după republicarea legii privind funcționarii publici, dar începând cu anul 2001, acest drept a fost prevăzut expres în CCM, la nivel de ramură sanitară.
Având în vedere faptul că dreptul recurentului la primă de vacanță ca și drept salarial a fost recunoscut pentru prima dată în CCM la nivel de ramură încheiat în anul 2001, dar nu a fost acordat nici odată, fiind suspendat prin legi bugetare anuale succesive și acte normative anuale de salarizare până în anul 2005, consideră că acțiunea a fost promovată înlăuntrul termenului de prescripție.
Un alt motiv de recurs îl reprezintă faptul că Tribunalul, greșit a respins acțiunea, apreciind că dreptul invocat de recurent este inexistent și tot ca parte a acestui motiv de recurs critică ignorarea de către instanța de fond a instituției discriminării, care nu este nici măcar amintită și care este de esența soluționării juste a prezentei cauze.
În ceea ce privește funcționarii publici, prin art.33 devenit ulterior 34 s-a prevăzut că" funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu lop rimă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu care se impozitează separat".
Actul normativ a fost publicat în 6005/08.12.1999 producându-și efectele și a fost republicat în O 251/22.03.2004.
Astfel dreptul s-a născut din lege și conferă titularilor de drept prerogativele în virtutea cărora pot pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut, să efectueze o anumită prestație.
În ceea ce privește natura juridică a CCM, se poate susține că acesta este atât un act juridic bilateral, un contract prin care părțile stabilesc drepturi și obligații reciproce cât și izvor de drept având forța juridică a unui act normativ.
Chiar dacă din anul 2001 când dreptul la prima de concediu a fost prevăzută pentru prima dată în CCM la nivel de ram ură sanitară și până în prezent, acest drept nu a fost acordat angajaților nici odată, acest aspect nu înlătură existența dreptului născut atât din lege cât și prin CCM la nivel de ramură sanitară.
Totodată legea circumstanțiază instituția suspendării unui act normativ numai la situațiile care se aliniază sintagmei " cazuri speciale ".
Legea 24/2000 nu cuprinde mențiuni privind faptele și împrejurările ce ar constitui " cazuri speciale " însă Constituția, prin art.53 al.1 le nominalizează ca fiind valori esențiale enumerându-le: securitatea națională, ordinea, sănătatea și morala publică.
În realitate, acest fapte și împrejurări nu au existat în concret. Mai mult, chiar și în cazul în care, față de anumite împrejurări ce reprezintă " cazuri speciale " din punctul de vedere al art.53 al.1 din Constituție, măsura aplicată trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, fără să aducă atingere dreptului sau libertății.
În speță, prima de vacanță a fost acordată anumitor categorii de personal- aparținând aceleiași ramuri profesionale - ceea ce a condus la crearea unei situații discriminatorii din punct de vedere al salarizării, încălcându-se astfel prev. art.23 din declarația Universală a Drepturilor Omului și art.16 din Constituție.
În final învederează instanței un ultim aspect de natură a susține afirmațiile recurentei.
La data de 14.11.2008, pentru a pune capăt modului diferit și discriminatoriu de interpretare a dispozițiilor legale referitoare la acordarea anumitor sporuri, printre care și prima de vacanță, Federația Sanitas din România a încheiat un Acord în acest sens cu Ministerul Sănătății Publice și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Ulterior, la data de 08.01.2009 noul Ministru al Sănătății și-a însușit integral acordul la care s-a făcut referire, arătându-și disponibilitatea de a-l transpune într-un act normative.
Solicită în principal admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, ulterior precizată, iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În recursul promovat de Casa de Asigurări de Sănătate G se arată următoarele:
Această recurentă a fost chemată în judecată de către petentul Sindicatul Sănătatea G în contradictoriu cu SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE și AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ G pentru a fi obligate în solidar la plata primei de vacanță pe anii 2001-2007.
La 13.11.2008 petentul a renunțat în scris la acțiune față de Casa de Asigurări de Sănătate G cât și față de ceilalți pârâți.
Instanța a reținut că își însușește intervenția petentei de a renunța la acțiune față de G, dar nu se pronunță pe această cerere în dispozitivul sentinței.
Consideră că Tribunalul trebuia să ia act de renunțarea petentei la acțiune împotriva G și să dispună astfel prin dispozitivul sentinței recurate.
Solicită admiterea recursului, modificarea dispozitivului sentinței nr. 7753/11.12.2008 în sensul de a se lua act de renunțarea petentului la acțiune față de
Pe fond, să se dispună respingerea cererii petentei față de
Recursurile sunt nefondate:
Examinându-se motivele invocate de Sindicatul Sănătatea G cu accent pe motivul de recurs inserat în sensul că nu a fost introdus în cauză Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, se apreciază a fi nefondat, întrucât așa cum se recunoaște de acest recurent, Sindicatul Sănătatea G în calitate de petent a stabilit cadrul procesual, fără să înțeleagă să introducă în cauză și CNCD.
Astfel fiind, având în vedere principiul disponibilității care guvernează dreptul civil, în mod corect nu fost introdusă în cauză această instituție.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs invocat în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția prescripției dreptului la acțiune. Excepție invocată prin întâmpinare de către intimatul SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE se va aprecia de asemenea, nefondat întrucât instanța a făcut referire la faptul că în ceea ce privește contractele colective de muncă din perioada 2001-2004, această perioadă nu poate fi luată în calcul, acțiunea fiind prescrisă, conform dispozițiilor Decret 167/1958 rap. la art.283 al.2, iar salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice sunt reglementate prin OUG 115/2004 care nu prevăd acordarea primei de vacanță.
La termenul din 13.11.2008, instanța a luat act de precizarea petentului în care arată că înțelege să renunțe la acțiune față de intimații Ministerul Sănătății Publice și Casa de Asigurări de Sănătate Publică
Față de cele expuse, se apreciază că de la termenul respectiv părțile în cauză au devenit Sindicatul Sănătatea G, în calitate de reclamant și SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE în calitate de pârât.
Pe fond, acțiunea formulată în cauză nu se încadrează în prevederile art.1 al.1 din OUG 146/2007, drepturile salariale solicitate nefiind vre odată suspendate prin legi anuale succesive și acte normative anuale de salarizare în perioada 2001-2006, drepturile bănești de care beneficiază angajații Spitalului de PNEUMOFTIZIOLOGIE sunt reglementate de OUG 115/2004 care nu prevede acordarea indemnizației cu privire la prima de vacanță.
Cu privire la caracterul discriminatoriu invocat de recurentul Sindicatul Sănătatea G, se va aprecia neîntemeiat, întrucât între personalul spitalului a beneficiat de aceleași drepturi salariale ca personal contractual din sistemul sanitar.
Față de cele expuse, se va aprecia sentința recurată legală și temeinică urmând ca în baza art. 312 al.1 pr.civilă să se respingă recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurentul reclamant SINDICATUL "SĂNĂTATEA " G și recurenta pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE G, împotriva sentinței civile nr. 7753/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE și AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ G, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Dorina Stoichin - - | JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehn./Ex.2/03.11.2009
/ și
Președinte:Mihaela Cotora Dorina StoichinJudecători:Mihaela Cotora Dorina Stoichin, Ioana Bodri
