Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5944/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 5427/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 5944R

Ședința publică de la 26 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie

JUDECĂTOR 2: Camelia Mioara Sprînceană

JUDECĂTOR -- -

GREFIER -

Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.5137 din data de 12.06.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.12197/2009,în contradictoriu cu intimații:, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul București și Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect - drepturi bănești spor de 50 %.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă. De asemenea, prin serviciul registratură s-a depus la dosar, la data de 22.10.2009 și respectiv la data de 26.10.2009 de către intimații și, întâmpinare în dublu exemplar.

Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, cât și în cuprinsul întâmpinărilor, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

CURTEA,

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr.5137 din data de 12.06.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.12197/2009, a fost admisă, în parte, cererea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul București, au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul București la plata către reclamanți a sporului de 50% pentru suprasolicitare neuropsihica pentru intervalul octombrie 2007 - data pronunțării prezentei precum și în continuare pentru reclamanta și pentru intervalul 26.03.2006 - data pronunțării precum și în continuare pentru reclamanta, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.

Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea față de Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă ți au fost respinse pretențiile reclamantelor pentru acordarea sporului pentru perioada septembrie 2004 - 25.03.2006 ca fiind prescris dreptul la acțiune.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească, prima instanță a reținut că, potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, "pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistrații, precum si personalul auxiliar de specialitate" beneficiau de "un spor de 50% din salariul de baza brut lunar".

Acest text de lege a fost insa abrogat prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996.

Activitatea de legiferare intră în atribuțiile exclusive ale Parlamentului României, care, potrivit art.73 alin.1 din Constituție, adoptă legi constituționale, organice și ordinare.

S-a menționat că în temeiul unei legi speciale de abilitare, Parlamentul poate delega atribuția adoptării de acte normative Guvernului, care emite ordonanțe, în temeiul aceleiași legi speciale, însă numai în limitele și condițiile prevăzute în acea lege( art. 108 alin. 3din Constituție). Asemenea ordonanțe nu pot fi emise decât pentru domeniul de reglementare a legilor ordinare, iar nu și al legilor organice.

S-a avut în vedere că OG 83/2000 a fost emisă, așa acum rezultă din preambul, în baza art.1 lit. q pct.1 din Legea 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată.

La rândul ei, Legea nr.24/2000, în vigoare la data emiterii OG 83/2000, definește completarea, modificarea sau abrogarea unui act normativ, prin art.57, 58 și 62, reieșind că acestea sunt instituții juridice diferite, cu efecte distincte.

Astfel, prin Legea 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să abroge Legea 50/1996, nici total, nici parțial.

De asemenea, prin emiterea OG 83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptată de Parlamentul României, încălcându-se dispozițiile art.108 alin.3 cu referire la art.73 alin.1 din Constituția României. Abrogarea art. 47 din Legea 50/ 1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ.

S-a apreciat că art.1 pct.42 și art.9 alin. 2 paragraful 1 din OG 83/2000, adoptate cu încălcarea limitelor legilor speciale, sunt neconstituționale, conform art.147 alin.1 din Constituție și își încetează efectele.

S-a considerat că inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art.I pct.42 și în art.IX, alin.2 din OG 83/2000, conduce la concluzia că dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 sunt rămase în vigoare. Dispozițiile art.47 care reglementau aplicarea sporului de 50% au supraviețuit dispozițiilor de abrogare, producându-și efectele în continuare.

De altfel, Înalta Curte de Casație si Justiție s-a pronunțat cu privire la existenta dreptului categoriilor de salariați din care fac parte si reclamanții la plata sporului de suprasolicitare neuropsihica, prin Decizia nr.21 din 10.03. 2008 data in recursul in interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție ce a format obiectul dosarului nr.5/2008 stabilind că: "în interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritarii judecătorești, republicată.

Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizația bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar si după intrarea in vigoare a G nr.83-200, aprobata prin Legea nr.34/2001".

Decizia susmenționată este obligatorie pentru instanțe potrivit dispozițiilor art.329 alin 3 din Codul d e procedura civila, astfel încât soluția de admitere se justifică si prin prisma acesteia.

Potrivit Deciziei nr.21 din 10.03.2008, dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 nu și-au încetat aplicabilitatea nici în prezent, întrucât prin prevederile OG 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind încălcate dispozițiile art.107 alin.43 din Constituție, în vigoare la data aplicării ordonanței. Efectul imediat al supraviețuirii normei rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.

Pentru a se menține valoarea reală a sumelor datorate reclamantelor, cererea privind actualizarea sumelor este întemeiată, în caz contrar acesta ar fi prejudiciate. Soluția se justifică prin prisma dispozițiilor art.1082 și 1084 Cod civil, pârâții fiind în culpa pentru neacordarea drepturilor cuvenite, precum și pentru neinițierea unor măsuri care să aibă ca finalitate plata acestor drepturi. Astfel, reclamantul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit ce include și beneficiul de care a fost lipsit.

Cu privire la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă al reclamantelor, s-au reținut următoarele: potrivit art.1 din Decretul nr.92 din 16 aprilie 1976 privind carnetul de munca, acest document este un act oficial prin care se dovedește, printre altele, și retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta.

Față de faptul că drepturile de natură salarială ce se vor acorda prin prezenta acțiune conduc la modificarea retribuției tarifare a reclamantului, și prin urmare, la modificarea unui element al raportului de muncă, respectiv salariul, instanța a obligat pârâtul Tribunalul București să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantelor în sensul acordării sumelor sus-menționate, în temeiul art.6 din acest act normativ, potrivit căruia, modificările intervenite în executarea contractului de munca, după întocmirea carnetului de munca, se înscriu în acesta în termen de 15 zile de la data producerii lor.

Instanța de fond a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive având în vedere că instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât în raport de disp.art.281 Codul muncii.

Cu privire la excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune pentru perioada septembrie 2004 - 25.03.2006, instanța a admis-o având în vedere data introducerii acțiunii și prevederile art.283 al.1 lit.C din Codul muncii potrivit cărora, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în cauză a formulat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate și invocând dispozițiile art.304 pct.4 și 9.pr.civ.

Astfel, se susține că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, întrucât a consacrat un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare, arogându-și atribuții de legiferare.

În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională la data de 27 mai 2009.

O altă critică vizează aplicarea greșită a legii, respectiv faptul că reclamantele și îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate, iar art.47 din Legea nr.50/1996 ce prevedea sporul de 50% a fost abrogat prin art.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.

Având în vedere că din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar, pretențiile reclamantelor sunt nefondate după data de 01.02.2007.

Intimatele reclamante și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, în raport de criticile formulate, cât și de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea reține că recursul este fondat însă pentru cele ce se vor arăta în continuare::

Într-adevăr, se constată că reclamantele și solicită sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică, întemeiat pe prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 rep.

Or, începând cu 03.02.2007, data intrării în vigoare a OG nr.8/2007(aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2007), salarizarea personalului auxiliar din instanțe se realizează potrivit acestui act normativ, care nu reglementează în favoarea categoriei profesionale a grefierilor sporul solicitat, mai mult, prin art.30 abrogă expres prevederile Legii nr.50/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Nu se poate reține nici că instanța supremă a avut în vedere, la pronunțarea deciziei în interesul legii, și dispozițiile OG nr.8/2007, pentru a constata inaplicabilitatea acestora, toate referirile făcându-se la absența efectului abrogator al prevederilor OG nr.83/2000, căreia i-a supraviețuit textul art.47 din Legea nr.50/1996.

Mai mult, nu se poate argumenta nici valabilitatea acelorași considerente pentru înlăturarea de la aplicare a OG nr.8/2007, întrucât raționamentul instanței supreme se întemeia pe neconstituționalitatea unui act normativ ieșit din vigoare și tocmai de aceea supus controlului de constituționalitate efectuat de către instanțele judecătorești obișnuite, în virtutea plenitudinii de jurisdicție, or, OG nr.8/2007 este un act normativ în vigoare, susceptibil a fi verificat de Curtea Constituțională, până la abrogarea sau declararea neconstituționalității sale neputând fi înlăturat de la aplicare de instanța ordinară, ținută să aplice legea, iar nu s-o amendeze, s-o scoată din vigoare sau s-o declare inaplicabilă, pe motiv de neconstituționalitate.

Rezultă așadar, pe baza celor expuse, inexistența pentru perioada ulterioară datei de 03.02.2007, a temeiului pretențiilor formulate începând cu luna octombrie 2007 pentru, iar pentru reclamanta pentru perioada ulterioară datei de 03.02.2007.

În ceea ce privește criticile formulate vizând depășirea limitelor puterii judecătorești, Curtea reține că aceste susțineri sunt nefondate, întrucât instanța de fond a recunoscut un drept salarial prevăzut de legislația în vigoare și nu a creat norme juridice inexistente la data pronunțării sentinței recurate, respectiv dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, rep. în vigoare până la data de 3.02.2007, data intrării în vigoare a OG nr.8/2007.

Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 pr.civ. Curtea va admite recursul, va modifica, în parte, sentința în sensul că va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantele și va înlătura în ceea ce o privește pe reclamanta obligația de plată ulterior datei de 3.02.2007. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.5137 din data de 12.06.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.12197/2009,în contradictoriu cu intimații:, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul București și Ministerul Finanțelor Publice.

Modifică, în parte, sentința în sensul că:

Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantele.

Înlătură, cât o privește pe reclamanta obligația de plată ulterior datei de 3.02.2007.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red:

Dact.: /2ex.

16.11.2009

Jud. fond:; Dalina

Președinte:Nadia Raluca Ilie
Judecători:Nadia Raluca Ilie, Camelia Mioara Sprînceană

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5944/2009. Curtea de Apel Bucuresti