Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5984/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi 1385/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5984/
Ședința Publică din data de 27 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Singh Ioana
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Guranda Georgeta
GREFIER - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.275 din data de 12.11.2008 pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VIII a Civilă Și Pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- (format vechi nr.5553/2008), în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, și și cu intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice, intimații-reclamanți, -, și și intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că prin motivele de recurs formulate în cauză recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) cod proc. civ.
Curtea văzând lipsa părților la prima strigare a cauzei, dispune lăsarea acesteia la a doua strigare.
La reluarea pricinii la ordine, nu au răspuns recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice, intimații-reclamanți, -, și și intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii.
Curtea constatând că în cauză recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.275/12.11.2008, s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamanților -, și; s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor; s-a admis cererea formulată de reclamantele, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, și Consiliul Superior al Magistraturii; a fost obligat pârâtul Consiliul Superior la Magistraturii să plătească reclamantei 6012 lei și reclamantei 2902 lei conform raportului de expertiză omologat în cauză, sume reprezentând 40 % din indemnizația de încadrare brută lunară în cuantum net actualizat pentru perioada 24.10.2005 - 1.04.2006 ( ) și 16.01.2006-1.04.2006 ( ), ce urmează a fi actualizate de la data efectuării raportului de expertiză la data plății efective; a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare achitării sumelor.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantele au făcut dovada calității de procurori detașați la Consiliul Superior al Magistraturii în perioadele pentru care au solicitat despăgubiri în baza nr.OG 137/2000.
Or, detașarea are ca efect suspendarea raporturilor de muncă sau de serviciu cu unitatea cedentă, angajatorul cesionar având obligația de a salariul și de a acorda toate celelalte drepturi de detașare, în conformitate cu dispozițiile art. 47 din Codul muncii.
S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 58 alin. 3 din Legea nr. 303/ 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, "în perioada detașării, judecătorii și procurorii își păstrează calitatea de judecător sau procuror și beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detașat. Când salarizarea și celelalte drepturi bănești prevăzute pentru funcția în care este detașat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta își păstrează indemnizația de încadrare lunară și celelalte drepturi bănești."
Prin hotărârea nr. 185/22.07.2007 a Consiliului Național pe Combaterea Discriminării, s-a constatat existenta unei discriminări directe între categoriile de magistrați care instrumentează faptele de corupție ceilalți magistrați.
În plus, s-a reținut că, în luna februarie 2005, Ministerul Justiției a inițiat un proiect legislativ menit să înlăture situația discriminatorie creată acordarea sporului în discuție numai anumitor categorii de magistrați.
De asemenea, prin Strategia de reformă a sistemului judiciar 2005- 2007 și planul de acțiune pentru implementarea acesteia, s-a produs înlăturarea discriminării, Capitolul VI, punctul 3 referindu-se la asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii a magistraților și la eliminarea discriminării cauzate de acordarea sporului de salariu de 40% pentru anumite categorii de magistrați.
Se constată, așadar, o recunoaștere explicită a discriminării existente, momentul adoptării Strategiei, prin nr.HG 232/30.03.2005, și al elaborării proiectului legislativ.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin hotărârea nr. VI/2007, a statuat că sporul de 30% și, respectiv, 40% din indemnizația brută lunară se cuvine tuturor magistraților, dispozițiile menționatei hotărâri, pronunțate în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, fiind obligatorii pentru instanțe, conform art. 329 alin. (3) din Codul d e procedură.
Criteriile la care instanța supremă s-a raportat în considerentele Deciziei nr. VI/2007 vizează, în principal, pregătirea de specialitate și experiența profesională, responsabilitatea profesională specifică echivalentă și riscul identic în exercitarea sarcinilor de serviciu, aceste criterii fiind incidente în cazul tuturor magistraților din parchete și instanțele judecătorești în întregul lor, fără a se face vreo distincție în privința celor care, având calitatea de magistrat, își desfășoară temporar activitatea în afara instanțelor și parchetelor.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză, a fost determinat cuantumul sumelor cuvenite reclamantelor pentru perioada indicată în cererea de chemare în judecată.
Pentru considerentele expuse, Curtea a admis cererea formulată de reclamantele și și a dispus obligarea,pârâtului Consiliul Superior la Magistraturii să plătească reclamantei suma de 6012 lei și reclamantei 2902 lei, conform raportului de expertiză omologat în cauză, sume reprezentând 40% din indemnizația de încadrare brută lunară în cuantum net actualizat pentru perioada: 24.10.2005-1.04.2006 în privința reclamantei, iar în privința reclamantei, începând cu data de 16.01.2006 (când reclamanta a fost detașată la Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 2/5.01.2006 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturi) și până la data de 1.04.2006.
Astfel cum rezultă din raportul de expertiză contabilă, au fost calculate reținerile CAS de 9,5%, CASS de 6,5% și impozitul de 16%, obținându-se cuantumul net, care a fost actualizat cu indicele prețurilor de consum comunicat de.
Față de prevederile art. 161 alin. (4) din Codul muncii, Curtea a reținut că reclamantele sunt îndreptățite la acoperirea integrală a prejudiciului ce le-a fost produs prin neplata drepturilor salariale în cuantumul prevăzut de lege, cu includerea sporului de 40%, ca urmare a devalorizării monedei naționale, încât a admis cererea privind actualizarea sumelor datorate cu de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea căii de atac formulate, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale față de recurent și respingerea ca atare a acțiunii,iar pe fondul cauzei, solicitându-se respingerea acțiunii ca nefondate.
În motivarea recursului, Ministerul Finanțelor Publice a arătat în esență următoarele:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate recurentul a învederat instanței că responsabilitatea sa în procedura bugetară se limitează la faza de proiect, decizia finală privind conținutul bugetului nu aparține ministerului, iar legile bugetare anuale pot fi modificate prin legi de rectificare, care sunt elaborate după aceeași procedură. Recurentul a mai arătat că nu se află în nici un fel de raporturi legale sau contractuale cu Consiliul Superior al Magistratură, recurentul nefăcând altceva decât să elaboreze proiectul bugetului de stat potrivit propunerilor făcute de toți ordonatorii principali de credite, bugetul fiind aprobat prin lege de Parlament.
Făcând o simplă referire la dispozițiile OG nr.75/2008, recurentul conchide arătând că și-a îndeplinit obligațiile ce-i revin potrivit acestui act normativ, alocând în cadrul rectificării bugetare, credite bugetare pentru plata primei tranșe de 30% așa cum prevede art.2 din Ordinul nr.3774/22.08.2009.
În drept, recurentul a invocat disp. art.304 pct.4,9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă, Legea nr.500/2002, OG nr.75/2008.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Din economia dispozițiilor Legii nr.500/2004 rezultă cu claritate că atribuțiile recurentului în cadrul procedurii de elaborare a bugetului se limitează la faza de proiect, Ministerul Finanțelor Publice întocmind proiectul bugetului pe baza propunerilor realizate de toți ordonatorii principali de credite, ținând cont de prioritățile stabilite de Guvern, bugetul fiind aprobat de Parlament.
Având în vedere că între recurent și Consiliul Superior al Magistraturii nu există nici un fel de raporturi juridice, nici legale și nici contractuale, Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale apreciază că nu este îndeplinită condiția identitatii între pârât (în speță recurentul) și titularul obligației în raportul juridic dedus judecății în prezenta cauză. Întrucât recurentul nu are calitatea nici de angajator și nici de ordonator de credite față de reclamanți, Curtea constată că nu are legitimitate procesuală pasivă, motiv pentru care față de prevederile art.312 Cod procedură civilă va admite recursul și excepția invocată, va modifica sentinta recurata in sensul ca va respinge acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Deși recurentul a solicitat în subsidiar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nu a formulat critici cu privire la fondul litigiului dedus judecății, motiv pentru care instanța nu va proceda la analizarea temeiurilor soluției date de prima instanță, deoarece nefăcând obiectul căii de atac efectul reformator al recursului nu se poate produce și în această privință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.275/12.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și și intimatul-pârât CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Respinge acțiunea formulată împotriva Ministerului Finanțelor Publice, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 275/12.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și și intimatul-pârât CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red:
Dact.:
2 ex./3.12.2009
Jud.fond:
Președinte:Singh IoanaJudecători:Singh Ioana, Petre Magdalena, Guranda Georgeta
