Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 6117/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI
SECȚIA A VII-A CIVIL ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC SI ASIGURRI SOCIALE
DOSAR NR-( 4209/2009)
DECIZIA CIVIL NR.6117/
Ședința public de la 30 octombrie 2009
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta
JUDECTOR - - - -
JUDECTOR - - -
GREFIER -
_____
Pe rol,soluționarea cauzei civile,privind recursul formulat de recurentul Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția General a Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.452/F din data de 19 mai 2009, pronunțat de Tribunalul Ialomița - Secția Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, (), Tribunalul Ialomița, Curtea de APEL BUCURE ȘTI și Ministerul Justiției și Libertților, având ca obiect - drepturi bnești spor de 50%-.
La apelul nominal fcut în ședința public au lipsit prțile.
Procedura de citare legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care,
Curtea, constat c în cauz sunt îndeplinite dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedur civil, motiv pentru care, declar închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de faț, constat urmtoarele:
Prin sentința civil nr.452/F din data de 19 mai 2009, pronunțat de Tribunalul Ialomița - Secția Civil, în dosarul nr-, a fost respins, ca nefondat, excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, a fost admis, cererea formulat de reclamantele, și (), împotriva pârâților Tribunalul Ialomița, Curtea de APEL BUCURE ȘTI, Ministerul Justiției și Libertților, au fost obligați pârâții ctre reclamante la plata despgubirilor reprezentând contravaloare spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihic de 50% din salariul de baz brut lunar, începând cu data de 01 septembrie 2008 și în continuare pân la apariția unor noi reglementri legale cu privire la acest spor, au fost obligate pârâtele Tribunalul Ialomița și Curtea de APEL BUCURE ȘTI, s efectueze mențiunile corespunztoare în carnetele de munc ale reclamantelor și a fost admis cererea reclamantelor împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și l-a obligat pe acesta s aloce în contul ordonatorului principal, sumele necesare achitrii drepturilor acordate reclamantelor.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, prima instanț a reținut dispozițiile art.137 alin.1 pr.civ, pronunțându-se cu prioritate asupra lipsei calitții sale procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, invocat de ctre acesta, excepție pe care a respins-o, deoarece potrivit Legii nr.500/2002 între Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției s-a nscut un raport juridic bugetar în care unul dintre subiecte este Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, iar cellalt este o instituție public, respectiv Ministerul Justiției și Libertților care este finanțat integral de la bugetul statului.
În aceast situație, în mod legal, Ministerul Finanțelor Publice poate sta în prezentul proces în calitate de pârât întrucât acesta rspunde de elaborarea proiectului bugetar de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare proiectelor de rectificare a bugetului de stat pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
Obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitrii sporului solicitat de reclamante implic asigurarea și alocarea fondurilor aferente acestui spor ctre Ministerul Justiției.
În raport de dispozițiile art.19 din Legea nr.500/2002, Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesual pasiv în virtutea calitții de instituție public cu rol de sintez în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Cu privire la fondul cauzei, s-a mai reținut c reclamantele îndeplinesc funcția de judector în cadrul Judec toriei Slobozia, respectiv Judec toriei Fete ști.
Problema acordrii sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic și implicit a pretențiilor reclamanților a fost tranșat irevocabil de ctre Înalta Curte de Casație și Justiție, care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr.21 din data de 10.03.2008, pronunțat în dosarul nr.5/2008, a decis ca judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobat prin Legea nr.334/2001.
Întrucât, potrivit dispozițiilor art.239 alin.3 teza a II-a din Codul d e procedur civil "dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instanța trebuie s aib în vedere caracterul obligatoriu al dezlegrii problemei de drept invocat, referitoare la sporul de 50% solicitat de ctre reclamante.
S-a apreciat c atât timp cât recunoașterea dreptului reclamat în prezenta cauz s-a fcut la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție printr-o decizie dat în soluționarea unui recurs în interesul legii, decizie obligatorie, potrivit art.329 Cod procedur civil, numai pentru instanțele de judecat și cât nu au loc modificri legislative care s clarifice reglementarea acestor drepturi este evident c reclamantele vor fi prejudiciate și pentru viitor prin neacordarea acestor drepturi.
Mai mult decât atât exist un precedent care demonstreaz inconsecvența pârâtului Ministerul Justiției și Libertților cu privire le recunoașterea și achitarea pe viitor a acestor drepturi.
Astfel, dup ce prin Ordinul nr.768/C din 04.03.2009, Ministerul Justiției și Libertților a recunoscut și reglementat c începând cu data de 01.03.2009, judectorii din cadrul instanțelor judectorești beneficiaz de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația de încadrare brut lunar prevzut de lege, ulterior, prin Ordinul nr.1163/C și-a revocat propriul ordin, stabilind potrivit Ordinului nr.1165/C c plata sporului de 50% începând cu 01.03.2009 numai.pentru judectorii care dețin hotrâri judectorești executorii prin care li se recunoaște plata, pe viitor" sau, în continuare " a acestui spor.
De asemenea, au fost obligați pârâți s efectueze mențiunile corespunztoare în carnetul de munc al fiecrei reclamante, faț de dispozițiile cuprinse în Decretul nr.92/1976 privind carnetul de munc, întrucât drepturile salariale solicitate de reclamante au natura salarial și izvorul juridic în temeiul dispozițiilor nr.OG137/2004
Împotriva acestei hotrâri, a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția General a Finanțelor Publice I, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 și art.3041 pr.civ. recurentul a artat c, în mod eronat, instanța de fond a admis cererea de chemare in judecata a Ministerului Finanțelor Publice, întrucât nu are calitate procesuala pasiva, deoarece acesta este ordonator principal de credite pentru instituțiile din subordinea sa, neputând fi obligat la plata pentru salariații altor instituții.
Rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget precum si a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementata in Legea finanțelor nr. 500/2002.
Pe de alta parte, s-a învederat faptul ca atât Ministerul Justiției si Libertților cât si Ministerul Finanțelor Publice sunt ordonatori principali de credite, iar Ministerul Finanțelor Publice nu poate sa asigure unui alt ordonator principal de credite, care în speța de fata este Ministerul Justiției si Libertților, fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii.
De asemenea s-a învederat și faptul ca Ministerul Finanțelor Publice nu trebuie si nu poate fi confundat cu bugetul de stat, invocându-se in acest sens si prevederile art.35 si 36 din Legea nr.500/2002 cu modificrile si completrile ulterioare potrivit crora "Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite si a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pana la data de 30 septembrie a fiecrui an.
Proiectul legii bugetului de stat este insotit de un raport privind situația macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget si proiecția acesteia in urmtorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice in contextul crora au fost elaborate proiectele de buget, precum si strategia Guvernului in domeniul investițiilor publice.
Raportul si proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetara a Guvernului, precum si alte informații relevante in domeniu.
Dupa însușirea de catre Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, prevzute la alin.1, acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu pana la data de 15 octombrie a fiecrui an.
Pe fond, s-a artat c, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin art.1 pct.42 din OG83/2000, iar, pe de alta parte, dispozițiile Legii nr.50/1996 privind privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești au fost abrogate de nr.OG8/2007.
Legea speciala, OG8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judectorești si a parchetelor de pe lâng acestea, precum si din cadrul altor unitți din sistemul justiției, la care face referire acest articol a intrat in vigoare in cursul lunii februarie 2007.
Prin urmare acestea lege speciala nu mai reglementeaz acordarea sporului de risc si solicitare neuropsihica in cuantum de 50%, astfel încât reclamantele nu mai sunt îndreptțite la acordarea acestui spor.
Cu privire la actualizarea sumelor solicitate nu sunt incidente in cauza condițiile prevzute de art.1082 si art. 1088 din codul civil, întrucât nu se poate retine o culpa a in alocarea acestora atât timp cat ele nu au fost aprobate prin legile bugetare de ctre legiuitor.
S-a mai considerat și faptul c hotrârea instanței de fond a fost data cu depșirea atribuțiilor puterii judectorești, motiv de recurs prevzut de art.309 pct.4 Cod de procedura civila, întrucât, pe de o parte, instanța a dispus acordarea sporului solicitat pentru un interval de timp pentru care nu exista o reglementare legala aprobata de Parlament, care sa prevad acordarea acestor drepturi bnești, iar pe de alt parte, instanța de fond, substituindu-se legiuitorului, a dispus acordarea acestui spor si pentru viitor, depșind atribuțiile conferite instanțelor de judecata de ctre legea fundamentala, Constituția României, art.124 si urmtoarele, coroborate cu art.61 si urmtoarele.
Examinând sentința atacat, prin prisma criticilor invocate de ctre recurent și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constat urmtoarele:
Este adevrat c potrivit art.1 din OG nr.22/2002, executarea obligației de plat ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizeaz din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadreaz obligația de plat respectiv, în speț, calitatea de ordonator principal de credite aparținând Ministerului Justiției și Libertților.
Îns, pentru ca ordonatorul principal de credite s repartizeze creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, potrivit prevederilor art.21 din Legea nr.500/2002, trebuie ca sumele necesare s fie cuprinse în proiectele legilor bugetare elaborate de ctre Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice în conformitate cu art.28 din Legea nr.500/2002, pe baza propunerilor de buget prezentate de ordonatorii principali de credite.
Altfel spus, printre atribuțiile ce îi revin potrivit Legii nr.500/2002, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice se interpune în circuitul sumelor pretinse cu titlu de drepturi salariale inclusiv în ceea ce privește procedura rectificrii bugetare.
De asemenea, și prevederile OUG nr.75/2008 privind stabilirea de msuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției precum și Ordinul comun nr.3774/22.08.2008, privind modalitatea de eșalonare a plții sumelor prevzute în titlurile executorii emise pân la intrarea în vigoare a OUG nr.75/2008 vin s susțin calitatea procesual a acestei instituții care are obligații legale precise legate de plata drepturilor salariale în sistemul justiției stabilite prin hotrâri judectorești, astfel încât susținerea potrivit creia Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesual pasiv, în speț, va fi înlturat pentru considerentele mai sus artate.
Pe fondul cauzei, se rețin urmtoarele:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baz brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihic.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic, reglementat prin art.47 din Legea nr.50/1996 și prin art.231 din Legea nr.56/1996, modificat și completat, a fost efectiv pltit magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
Prin art.I pct.42 din Ordonanța Guvernului nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus c art.47 se abrog.
Ordonanța Guvernului nr.83/2000 a fost emis, așa cum rezult din preambul, în baza art.1 lit.Q pct.1 din Legea nr.125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat s modifice și s completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat.
Prin emiterea Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 au fost depșite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, înclcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constituția României, abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 neputând fi asimilat modificrii unui act normativ.
Astfel, norma de nivel inferior, în speț art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, lege ordinar, prin care a fost abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996, contravine art. 81 din Legea nr. 92/1992, modificat și completat, lege organic.
De asemenea, Curtea reține și faptul c Înalta Curte de Casație și Justiție, constituit în Secții Unite, în soluționarea cii extraordinare de atac a recursului în interesul legii prin decizia nr. XXI/2008, obligatorie pentru instanțe în conformitate cu dispozițiile art. 329 pct. 3 din Codul d e procedur civil, a statuat, în interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat,în sensul c judectorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar, și dup intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobat prin Legea nr. 334/2001.
Prin decizia amintit, instanța suprem a reținut c inaplicabilitatea normelor de abrogare parțial, determinat de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicat, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificat și completat, s se produc și dup intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, iar sub acest aspect, rezult fr echivoc faptul c au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, astfel c acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat c nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depșite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel înclcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptrii ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicat în 2003 Constituției României], concluzionând c efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezid incontestabil în faptul c drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadreaz în ipoteza la care se refer textul de lege.
Așa fiind, drepturile pretinse de reclamante pot fi recunoscute și pltite și dup data intrrii în vigoare a nr.OG8/2007, urmând a fi înlturate astfel și susținerile recurentei privind incidența în speț a dispozițiilor art.304 pct.4 pr.civ.
Va fi înlturat și critica referitoare la actualizarea sumelor solicitate, deoarece, otrivit p. art.161 alin.4 Codul muncii, întârzierea nejustificat a plții salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Pentru aceste considerente, vzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția General a Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.452/F din data de 19 mai 2009, pronunțat de Tribunalul Ialomița - Secția Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, (), Tribunalul Ialomița, Curtea de APEL BUCURE ȘTI și Ministerul Justiției și Libertților.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 30.10.2009.
JUDECTOR JUDECTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
11.11.2009
Jud. fond:;
Cu opinie separat a d-nei judector, în sensul admiterii recursului, modificrii, în parte, a sentinței recurate și respingerii acțiunii formulate faț de Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa calitții procesuale pasive.
Consider ca fata de atributiile ce revin acestei institutii, aceasta nu are legitimare procesuala pasiva. Pretentiile reclamantilor decurg din raporturi juridice de dreptul muncii astfel incat nu pot fi indreptate decat impotriva angajatorilor. Or, intre Ministerul Finantelor Publice si reclamanti nu exista raporturi juridice care sa dea dreptul acesteia din urma sa solicite plata acestor sume sau alocarea sumelor necesare efectuarii platii. Atributiile ce revin Ministerului Finantelor Publice in legatura cu elaborarea proiectului bugetului de stat sunt de natura administrativ fiscale si fac parte parte din speficul activitatii acestei institutii publice, fiind exercitate in conditiile legii. Acestea nu creeaza raporturi juridice intre Ministerul Finantelor Publice si orice alt subiect de drept si nu justifica legitimarea procesuala pasiva a ministerului, caruia nu-i poate fi impusa modalitatea de eleborare a proiectului bugetului si de rectificare a acestuia in sensul includerii sau nu a unei anumite sume de bani in acest buget. Mai retinem ca potrivit dispozițiilor nr.OG 22/2002, executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice in temeiul titlurilor executorii se realizeaz din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se incadreaza obligația de plata respectiva, ordonatorii principali de credite bugetare avand obligația de a lua masurile ce se impun pentru asigurarea in bugetele proprii si ale instituțiilor publice din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii.
Retinand calitatea procesuala pasiva a Ministerului Finantelor Publice, prima instanta a facut o aplicare gresita a legii, fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct 9 Cpc.
PREȘEDINTE
Președinte:Enache Daniela GeorgetaJudecători:Enache Daniela Georgeta, Comșa Carmen Georgiana
