Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 671/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 671/
Ședința publică de la 28 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP B, împotriva sentinței civile nr. 307/27 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, a intimaților reclamanți, -, precum și a intimaților pârâți Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Covasna.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele recursurilor, instanța rămâne în pronunțare.
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă 307/2008 pronunțată de Tribunalul Covasna, a fost admisă în parte cererea formulată și precizată de reclamantele, -, Și, cu domiciliul ales la Sf. G,-, jud. C, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5; Curtea De APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-; Tribunalul Covasna, cu sediul în Sf. G,-, Ministerul Economiei Și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5 și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea De APEL BRAȘOV Și Tribunalul Covasna să plătească reclamantelor, -, Și drepturile salariale cuvenite acestora constând în sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 11.10.2004 - 19.07.2007.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea De APEL BRAȘOV Și Tribunalul Covasna să plătească drepturile salariale constând în sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar după cum urmează: pentru reclamanta începând cu data de 15.02.2005 - 19.07.2007, pentru din data de 06.11.2006 - 19.07.2007, pentru începând cu data de 01.09.2005 - 19.07.2007, pentru începând cu data de 11.10.2004 - 30.06.2007, pentru începând cu data de 20.03.2007 - 19.07.2007, pentru începând cu data de 11.10.2004 - 30.06.2007 și pentru începând cu data de 11.10.2004 - 30.06.2007, iar pentru reclamanta începând cu data de 02.07.2007 - 19.07. 2007, pentru reclamanta începând cu data de 11.10.2004 - 30.06.2007, pentru reclamanta începând cu data de 11.10.2004 - 30.06.2007.
A fost obligat pârâtul Tribunalul Covasna să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărei reclamante.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei Și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale sus menționate.
Au fost respinse pretențiile solicitate pentru perioada 01.01.2003 - 10.10.2004 ca urmare a admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune cât și cu privire la fondul cauzei pentru restul perioadelor solicitate.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Pretențiile deduse judecății, precizate ulterior sânt întemeiate parțial. Reclamantele, cum atestă fotocopia cărților de muncă depuse (124 - 236), au deținut sau dețin și în prezent funcția de grefieri în cadrul Judecătoriei Sf. G în afară de, care s-au pensionat la data de 1.07.2007 iar a fost încadrată la 15.02.2005, la 1.09.2005, la 20.03.2007 iar (căsătorită ) la 2.07.2007.
Prin art. 47 din 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din autoritățile judecătorești, republicată în 1999, s-a stabilit că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Dispozițiile art. 50 din OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a abrogat și art. 47 din legea precizată.
În aceste context, în cauză devin incidente prevederile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale care statornicesc că, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru o cauză de utilitate publică, în condițiile prevăzute de lege și a principiilor generale ale dreptului internațional.
Acest act juridic internațional, ratificat de România nu prevede limitări ale drepturilor dobândite decât în cazuri speciale, despre care în cauză nu poate fi vorba.
Astfel, în baza statuărilor art. 20 alin.(2) din Constituția României devin operabile reglementările art. 1 din Protocol și practica CEDO în materie, deoarece sânt mai favorabile decât legislația internă.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, fiind un drept de creanță, constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul enunțat.
Pretențiile reclamantelor sânt fundamentate pe un serviciu deja prestat, reprezentând un bun în sensul practicii CEDO (Hotărârea Van Marle împotriva Olandei din 26.06.1986).
Aceste împrejurări conferă reclamantelor dreptul de a nu fi lipsite nejustificat de sporul solicitat.
Eliminarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate din care fac parte și reclamantele nu este compatibilă cu o societate democratică în care se asigură garantarea respectării drepturilor câștigate, a stabilității raporturilor juridice.
Apărările pârâților nu pot fi primite, întrucât legea este actul juridic care reglementează relații sociale semnificative, esențiale cu caracter general, elaborat de parlament în acord cu prevederile constituționale și procedura aplicabilă, având forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative.
Abrogarea sau modificarea unei legi nu poate fi dispusă prin acte normative de inferior acesteia, cum este OG nr. 83/2000 prin care s-a abrogat art. 47 din 50/1996.
Procedându-se în acest mod, abrogarea în cauză nu poate produce consecințe juridice, atâta timp cât s-au nesocotit prevederile constituționale și ale art. 56 alin. (2) din 24/2000 privitor la normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
În conformitate cu art. 108 alin. (3) din Constituție, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile stipulate de aceasta.
Așa fiind, de observat că prin art. 1 pct.Q 1 din 125/2000, Guvernul României a fost îndreptățit să emită ordonanțe, doar cu privire la modificarea și completarea 50/1996, republicată.
Cu toate acestea prin OG nr. 83/2000 s-a procedat și la abrogarea pe lângă altele, a textului art. 47 din lege, aspect procedural distinct față de modificarea și completarea unui act normativ, potrivit reglementările art. 56-62 din 24/2000.
Această situație conduce spre concluzia că, abrogarea este nelegală, fiind lipsită de efecte juridice, deci dreptul instituit prin norma juridică abrogată există.
Pe lângă aceste considerente, nu trebuie ignorate nici condițiile în care magistrații și personalul auxiliar de specialitate își desfășoară activitatea, luate în calcul de legiuitor la data instituirii dreptului la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, care în prezent nu s-au schimbat, ci dimpotrivă s-au acutizat în contextul unor cerințe sporite pe linia calității și eficienței muncii prestate.
Datorită practicii judiciare neunitare, în legătură cu acest spor s-a formulat recurs în interesul legii pentru ca instanța supremă să se pronunțe în această chestiune de drept controversată.
Astfel sesizată, Înalta Curte de Casație și Justiție, întrunită în secțiile unite, în ședința de judecată din 10 martie 2008 pronunțat decizia nr. 21 prin care a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul general în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din 50/1996, republicată reținând că, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Această decizie, potrivit art. 329 alin.(3) pr.civ, dată numai în interesul legii are caracter obligatoriu pentru instanțe, care sânt datoare de a se conforma dezlegării problemelor de drept judecate.
La stabilirea perioadei pentru care se datorează sumele cu titlu de spor de risc și suprasolicitare, instanța a avut în vedere atât precizările de acțiune depuse de reclamante în volumul II, respectiv filele 31 - 51 cât și adeverința de la fila 56 privitor la reclamanta (căsătorită ), mențiunile din carnetele de muncă aflate la dosar, depuse în probațiune dar și datele comunicate de Tribunalul Covasna, serviciul de contabilitate, conform celor de la fila 138 (volumul II), întrucât în carnetele de muncă ale unor reclamante apar mențiuni privitor la "propunerile de pensionare" care poartă o anumită dată, și care nu corespund cu data pensionării.
Astfel, în situația reclamantelor:, instanța a luat în considerare că raportul de muncă conform celor de la fila 138, încetat la data de 01.07.2007 și nu la data înaintării dosarului la Casa Județeană de pensii C, astfel încât sumele sunt datorate de pârâții obligați prin dispozitiv până la data de 30.06.2007 inclusiv (ultima zi de lucru) pentru reclamantele de mai sus.
În ceea ce le privește pe reclamantele, - instanța a avut în vedere aceleași considerente în ceea ce privește perioada pentru care pot solicita drepturile salariale și anume numai raportat la perioada cât contractul de muncă a fost în ființă între reclamante și instituția în care au funcționat, potrivit înscrisurilor de la dosar.
Drept urmare, pretențiile reclamantelor se vor admite, în parte cu consecința obligării pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Covasna de a plăti drepturile salariale cuvenite cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, potrivit dispozitivului prezentei, în raport de cele reținute mai sus, și de timpul efectiv lucrat de reclamante.
Se vor respinge pretențiile aferente perioadei pentru care dreptul material la acțiune este prescris pe considerentul admiterii excepției, cum s-a reținut anterior și pentru perioadele de timp situate în afara duratei de 11.10.2004-19.07.2007, întrucât drepturile sunt recunoscute doar pentru perioadele cât reclamantele au avut raportul de muncă în ființă, fără a se lua în considerare suspendările contractelor de muncă, și perioada cât nu au avut calitatea de angajat.
Întrucât, potrivit nr.HG 208/2005 cu modificările și completările ulterioare, art. 28 și următoarele din 500/2002 privind finanțele publice, modificată și completată ulterior, Ministerul Economiei și Finanțelor, elaborează proiectul bugetului de stat, a legii anuale bugetare, a legii de rectificare a bugetului de stat și cum instanțele judecătorești sânt instituții publice finanțate integral din bugetul de stat, se va obliga să aloce fondurile necesare achitării sumelor datorate reclamantelor.
Totodată angajatorul, Tribunalul Covasna va fi obligat ca, în temeiul art. 1 din Decretul nr. 92/1976, să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărei reclamante, funcție de cele dispuse de instanță.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Ministerul Economiei și Finanțelor B și Ministerul Justiției, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs invocate de Ministerul Justiției se arată că art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești.
Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.
Prin urmare, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Ministerul Justiției mai critică sentința și pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de recurenții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C împotriva sentinței civile nr. 307/2008 a Tribunalului Covasna, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 28 Mai 2008
Președinte Ptr. - -, aflată în concediu medical Semnează Vicepreședinte Instanță | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red CȘ 6.06.2008
Dact AG 16.06.2008/ 2 ex
Jud fond /
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
