Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 6946/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2334/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6946R
Ședința publică de la 27 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurenții, împotriva sentinței civile nr.1534 din 25.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.46859/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimații Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect-drepturi bănești spor de 10%.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții prin avocat cu delegație de substituire, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care
Curtea acordă cuvântul pe excepția nulității recursului, invocată de intimata Curtea de Conturi a României, prin întâmpinare.
Recurenții prin avocat solicită respingerea excepției, arătând că art.304 pct.9 pr.civ. este temeiul de drept al motivelor de recurs, instanța urmând a face și aplicarea disp.art.3041pr.civ.
Curtea, deliberând, respinge excepția invocată, având în vedere că recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.9 pr.civ. iar față de disp.art.3041pr.civ. instanța de recurs poate examina cauza sub toate aspectele.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Recurenții, prin avocat solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile în sensul admiterii acțiunii și a cererii de chemare în garanție.Depune concluzii scrise, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1534 din 25.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.46859/3/LM/2008, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice,
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, potrivit mențiunilor din carnetele de muncă, reclamanții sunt salariați ai pârâtei.
S-a constatat că în conformitate cu Ordinul nr.102/29.02.2007, emis de Președintele Curții de Conturi, sporul pentru condiții vătămătoare de muncă de 10% din salariul de bază a fost acordat reclamanților cu data de 01.02.2008, iar pentru perioada cuprinsă între data de 01.02.2008 - 09.12.2008 (data introducerii cererii de chemare în judecată), instanța a constatat că sporul de 10% a fost acordat.
De asemenea, pentru perioada anterioară datei de 01.02.2008, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 14 din OG nr. 3/2006 aprobată prin Legea nr. 323/2006, art. 14 din OG nr. 10/2008, acordarea sporului se cuvine pentru existența unor condiții vătămătoare, dovedite prin buletinele de determinare emise de autoritățile abilitate în acest sens, cu avizul Inspectoratului Teritorial d e Muncă, aviz obligatoriu conform art. 19 alin. 5 din Legea nr. 19/2000.
S-a considerat, că buletinul de măsurători al radioelectric a fost emis de Societatea Națională de la data de 08.01.2008, sub nr. 302/229, iar avizul Inspectoratului Teritorial d e Muncă B are număr de înregistrare 6907/06.02.2008.
Ca atare sporul de 10% a fost acordat reclamanților începând cu data de 01.02.2008, urmare a determinării radioelectric.
S-a apreciat că, solicitarea reclamanților de a li se acorda sporul de 10% pentru perioada anterioară datei de 01.02.2008, este nejustificată întrucât acordarea sporului pentru condiții vătămătoare este condiționată de existența buletinelor de determinare de noxe profesionale, cu aplicarea pentru viitor și nu retroactiv.
S-a menționat că potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 din Legea nr.142/1998, acordarea tichetelor de masă nu reprezintă o obligație pentru angajator ci doar o facultate de acordare a acestui drept salarial cu caracter de protecție socială, în măsura în care resursele financiare îi permit.
S-a precizat că pentru reclamanți, care sunt salariați plătiți de la bugetul statului, sunt incidente dispozițiile art. 1 alin. 2 din Legea 142/1998, potrivit cărora tichetele de masă se acordă în limitele prevederilor bugetului de stat, cheltuieli aprobate potrivit legii.
S-a avut în vedere că, prin OUG nr. 88/2006, OUG nr. 90/2007 și OUG nr. 226/2008 s-a stipulat expres că nu se acordă tichetele de masă personalului din instituțiile publice centrale și locale.
De asemenea, susținerile reclamanților potrivit cărora neacordarea tichetelor de masă reprezintă discriminare, au fost respinse, pe de o parte față de distincția între angajatorii din sistemul bugetar și alte categorii de angajatori, așa cum este redactat art. 2 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, iar pe de altă parte față de deciziile nr. 818 -821/31 iulie 12007 și nr.1325/4.12.2008 ale Curții Constituționale.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, reclamanții, și, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. recurenții au susținut că instanța fondului a reținut eronat că sporul pentru condiții vătămătoare nu este datorat însă, conform dispozițiilor art. 14 din nr.OG 3/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2006 personalului bugetar, existenta buletinelor de determinare este ceruta pentru stabilirea locurilor de munca eligibile in vederea aplicării sporului pentru condiții de munca vătămătoare si nu reprezintă o condiție pentru acordarea efectiva ulterioara a acestui spor.
S-a mai susținut că odată stabilita apartenența locului de munca la categoria celor in care funcționează instalații care generează electromagnetice, acordarea sporului ar trebui sa se facă pentru întreaga perioada pentru care legea prevede acest drept; aceleași dispoziții sunt prevăzute si de art. 14 din nr.OG10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar.
S-a mai arătat că si la nivelul anului 2008 este prevăzut acest spor pentru condiții vătămătoare ce se acorda personalului contractual care își desfășoară activitatea in cadrul autorităților si instituțiilor publice in care funcționează instalații ce generează electromagnetice, conform dispozițiilor art. 14 din nr.OG 10/2008 privind nivelul salariului de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat.
HG 1136/30.08.2006 stabilește cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de electromagnetice, iar prin Hotărârea nr. 49/19.09.2007 emisa in aplicarea dispozițiilor art. 14 din OG 10/2007, Plenul Curții de Conturi a stabilit acordarea sporului pentru condiții vătămătoare in cuantum de 10% personalului Curții de Conturi a României.
Recurentele au mai critica sentința și sub aspectul faptului că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra celui de al treilea capăt de cerere care privește obligarea paratei sa realizeze corectarea încadrărilor salariale ale subsemnaților recurenții-reclamanți in carnetele de munca, adăugând sporul pentru condiții vătămătoare de munca corespunzător.
Prin întâmpinarea formulată intimata Curtea de Conturi a României a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Astfel, OG nr.3/2006 prevede acordarea sporului de 10% pentru condiții vătămătoare personalului contractual care desfășoară activități în autoritățile și instituțiile publice unde funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații,instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj, un asemenea mediu de muncă fiind constatat și prin buletinul de măsurători al radioelectric emis de Societatea Națională de Radio-Comunicații, la data de 08.01.2008, sub nr.302/229 la Curtea de Conturi a României unde își desfășoară activitatea intimații, fiind obținut avizul Inspectoratului Teritorial d e Muncă B, nr.6907/6.02.2008.
Pentru perioada anterioare datei de 01.02.2008, sporul de condiții vătămătoare prevăzut de OG nr.10/2007, în cazul reclamanților, a fost acordat.
Angajatorul nu a dovedit însă, că a acordat sporul solicitat în perioada anterioară datei de 01.02.2008, deși, fiind prevăzut pentru personalul contractual, în condițiile existenței undelor electromagnetice peste valorile normale, avea obligația de a determina dacă salariații sunt expuși la riscurile menționate de textul art.14 din OG nr.3/2007 și apoi de art.13 alin.1 din OG nr.10/2007.
Faptul că angajatorul a procedat la verificarea existenței riscurilor prevăzute de textele menționate, la aproape doi de la intrarea în vigoare a actului normativ care prevede acordarea sporului, nu poate conduce la concluzia că, până la momentul constatării prin buletinul de măsurare a undelor electromagnetice, salariații nu au lucrat în condiții vătămătoare, fiind fondate criticile formulate de recurente la adresa instanței de fond.
Angajatorul avea obligația, încă de la prevederea în lege a sporului, să verifice condițiile de lucru ale salariaților și să determine în ce măsură sunt îndreptățiți la plata acestuia, iar existența buletinelor de determinare a condițiilor vătămătoare de muncă stabilesc locurile de muncă unde urmează a se acorda acest spor de muncă și nu reprezintă o condiție pentru acordarea ulterioară a acestui spor, mai ales în situația de față când actul constatator al condițiilor de muncă a fost emis din vina angajatorului ulterior intrării în vigoare a art.14 din OG nr.3/2007, art.13 alin.1 din OG nr.10/2007.
Astfel, art.14 din nr.OG3/2006 prevede că: a) sporul pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, se acordă personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj; b) Categoriile de personal contractual, cuantumurile sporului prevăzut la alin.1 și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat c) locurile de muncă pentru care se acordă sporul prevăzut la alin.1 vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de autoritățile abilitate în acest sens".
În ceea ce privește critica recurentei potrivit cărora instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii prin care se solicita obligarea pârâtei de a corecta încadrările salariale ale intimaților adăugând sporul pentru condiții vătămătoare de muncă, Curtea având în vedere și efectul devolutiv al recursului exercitat în condițiile prevăzute de art.3041pr.civ. va complini motivarea instanței de fond sub acest aspect apreciind că în raport de natura dreptului solicitat, văzând și dispozițiile art.6 din Decretul nr.92/1976, va obliga pârâta să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va admite recursul, va modifica, în parte, sentința atacată,în sensul că, va admite cererea privind obligarea pârâtei la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând sporul pentru condiții vătămătoare de muncă de 10% din indemnizație, va obliga pârâta la plata în favoarea reclamanților a sporului mai sus menționat, aferent perioadei 01.01.2006 - 31.01.2008, actualizat conform dispozițiilor art.161 alin.4 din Codul muncii și art.1084 din Codul civil, cu indicele de inflație la data plății și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamanților.
- admite cererea de chemare în garanție, văzând și dispozițiile art.60-63.pr.civ. și va obliga pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi și vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții, împotriva sentinței civile nr.1534 din 25.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.46859/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimații Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanțelor Publice,
Modifică, în parte, sentința atacată în sensul că:
Admite cererea privind obligarea pârâtei la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând sporul pentru condiții vătămătoare de muncă de 10% din indemnizație.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamanților a sporului mai sus menționat, aferent perioadei 01.01.2006 - 31.01.2008, actualizat cu indicele de inflație la data plății și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamanților.
Admite cererea de chemare în garanție.
Obligă pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi.
Menține celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
17.12.2009
Jud. fond:;
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Scrob Bianca Antoaneta
