Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 777/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.777
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Niculina Țiț judecător
- - - - judecător
- - - - judecător
GREFIER - POLITIC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de recurenta-pârâtă - GRUP, împotriva sentinței civile nr.375 din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. pentru recurenta-pârâtă și av. pentru intimatele-reclamante, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat pentru recurenta-pârâtă arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Avocat pentru intimații-reclamanți depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având cuvântul pe fond pentru recurenta- pârâtă - GRUP solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat, fără cheltuieli de judecată. Cu privire la primul capăt de cerere arată că instanța de fond în mod netemeinic și nelegal a respins excepția prescripției dreptului la acțiune. Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere arată că hotărârea este netemeinică și nelegală întrucât s-au achitat toate drepturile salariale. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pe fond pentru intimații-reclamanți solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Bacău ca fiind legală și temeinică, potrivit concluziilor scrise pe care le depune la dosarul cauzei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.375/14 mai 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bacăua respins excepția prescripției dreptului material la acțiune.
A admis acțiunea principală și cererile conexe formulate de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta SC SA.
A obligat pârâta SC SA la plata următoarelor drepturi salariale, constând în suplimentări salariale de Paște și de C, după cum urmează :
1. - 980 lei, reprezentând prima de C pentru anul 2004,
- 1400 lei, reprezentând prima de Paște pentru anul 2005,
2. - 980 lei, 1400 lei, 1850 lei reprezentând prima de C pentru anii 2004, 2005, 2006,
- 1400 lei, 1850 lei, reprezentând prima de Paște aferentă anilor 2005, 2006,
3. - 980 lei, 1400 lei reprezentând prima de C aferentă anilor 2004, 2005,
- 1400 lei, reprezentând prima de Paște aferentă anilor 2005;
4. - 980 lei, reprezentând prima de C pentru anul 2004,
- 1400 lei, reprezentând prima de Paște pentru anul 2005.
5. - - 980 lei, reprezentând prima de C pentru anul 2004,
- 1400 lei, reprezentând prima de Paște pentru anul 2005,
6. - 980 lei, reprezentând primă de C pentru anul 2004,
- 1400 lei, reprezentând prima de Paște pentru anul 2005,
7. - 980 lei, reprezentând prima de C pentru anul 2004,
- 1400 lei, reprezentând prima de Paște pentru anul 2005,
8. - 980 lei, 1400 lei, 1850 lei, reprezentând primă de C aferentă anilor 2004, 2005, 2006,
- 1400 lei, 1850 lei, 1850 lei reprezentând prima de Paște aferentă anilor 2005, 2006, 2007;
9. - 980 lei, 1400 lei, reprezentând prima de C, aferentă anilor 2004,2005,
- 1400 lei, 1850 lei, reprezentând primă de Paște aferentă anilor 2005, 2006,
10. - 980 lei, reprezentând primă de C pentru anul 2004,
- 1400 lei, reprezentând prima de Paște pentru anul 2005,
Toate aceste sume urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Contractul Colectiv de Muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilește în art.168 că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de baza mediu la nivel de SNP - cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C - iar la 2 al acestui articol se stipulează că pentru anul 2003 - suplimentările prevăzute la 1 au fost introduse în salariul de baza al fiecărui salariat.
Pentru anii care au urmat CCM pe unitate - negociate si aplicabile la nivel de societate în anii 2004, 2005, 2006, 2007 - au menținut doar 1 al art.168 - iar 2 făcea referire tot la împrejurarea că aceste drepturi pentru anul 2003 au fost incluse în salariu.
Ca urmare în cursul anilor 2004-2007 suplimentările salariale prevăzute de 1 al art.168 nu au mai fost acordate.
Coroborând dispozițiile art.168 din CCM/2004 cu dispozițiile art. 168 din CCM la nivelul SNP, pentru anii următori, se poate concluziona că părțile semnatare ale CCM au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de art.168 8 din CCM și pentru anii 2004-2007, aceste prime fiind incluse în salariul de baza al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
Având în vedere susținerile din întâmpinare formulate de pârâtă, instanța, în conformitate cu preved.art.129 5 din Codul procedură civilă a ordonat din oficiu efectuarea unei expertize contabile - având între obiective și verificarea includerii primelor respective în salariul de baza ulterior anului 2003, dacă acestea au fost corect calculate și dacă reclamanților li se mai cuvine vreo sumă de bani cu acest titlu.
Pârâta a refuzat achitarea onorariului de expert stabilită în sarcina sa, astfel că instanța a decăzut-o din această probă.
În ce privește decizia 5140/2007 a Comisiei Paritare invocată de pârâtă pentru a dovedi apărările sale și pentru a combate acțiunea, instanța a apreciat că nu pot fi avute în vedere concluziile ei întrucât ar însemna să se accepte retroactivitatea prevederilor acesteia ceea ce nu ar fi legal.
Întrucât pârâta nu și-a respectat obligația de a achita suplimentările salariale potrivit dispozițiilor art.168 1 din CCM, tribunalul a admis acțiunea principală și cele conexe astfel cum au fost precizate - aferent perioadei 2004 - 2007, în valoare actualizată pentru o justă despăgubire a reclamanților având în vedere fenomenul inflației.
În ceea ce privește excepția prescripției, aceasta a fost respinsă prin încheierea din 9 aprilie 2008 considerându-se că sumele solicitate intră în calculul drepturilor salariale chiar dacă primele de Paște și C nu sunt prevăzute expres și ca atare nominalizate în Codul Muncii, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 283 lit.c din Codul Muncii iar termenul de prescripție pentru promovarea unei astfel de acțiuni este de 3 ani.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal și motivat a declarat prezentul recurs unitatea intimată, care a criticat nelegalitatea acesteia, invocând în esență următoarele:
- nelegal, instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la natura drepturilor salariale solicitate de intimați.
Astfel, conform dispozițiilor art.168 1 din Contractul Colectiv de Muncă, salariații beneficiază, cu ocazia Sărbătorilor de Paște și C, de drepturi salariale suplimentare, în cuantum egal cu salariul mediu pe societate.
Drepturile pretinse de intimați nu au natura unor drepturi salariale, având caracterul unor drepturi cu caracter periodic, menționate ca atare în; pe cale de consecință, termenul de prescripție, în cauză, era cel de 6 luni, conform dispozițiilor art.283 1 lit. "e" din Codul Muncii, și nu de 3 ani, cum a reținut prima instanță.
- pe fondul cauzei, hotărârea, de asemenea, este nelegală, întrucât drepturile pretinse au fost incluse în salariul de bază al fiecăruia dintre intimați, conform clauzelor pe anii 2003, 2004; o astfel de clauză a fost inserată și în versiunea republicată a din anul 2005, aceasta stipulând că, în anul 2003 suplimentările salariale de la 1 al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat; a mai arătat recurenta că, instanța de fond nu a reținut corect voința părților semnatare, voință ce a fost consemnată, de altfel, și în adresele Comisiei Paritare nr.5140/31.08.2007 și nr.3793/18.06.2007, precum și în actul adițional la. înregistrat cu nr.1090/22.02.2008, în care se statuează că începând cu anul 2003 primele de Paște și C au devenit parte a salariului intimaților.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de natura dreptului pretins, se apreciază că acest motiv este nefondat.
Astfel, prin însuși art.168 din se stipulează faptul că salariații vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Paște și C de osuplimentare a drepturilor salariale, în cuantum egal salariului de bază mediu brut pe societate.
Din interpretarea textului art.168 din astfel cum a fost redactat, rezultă că dreptul acordat cu prilejul celor două sărbători este un drept de natură salarială, fapt de altfel confirmat implicit de recurentă prin susținerea constată conform căreia începând cu anul 2003, acest drept a fost inclus în salariul de bază al angajaților.
În acest context, se constată că salariații s-au adresat instanței pentru plata unor drepturi salariale neplătite de recurentă, drepturi pentru care, dreptul la acțiune se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.166 1 Codul Muncii și nu cel de 6 luni prevăzut la art.283 1 lit. "e" al aceluiași act normativ, pentru acțiunile izvorâte din neexecutarea
În ceea ce privește fondul recursului, se va reține:
Din analiza contractelor colective de muncă încheiate la nivel de societate pentru perioadele 2004-2007, contracte depuse în xerocopie la dosarul instanței de fond, rezultă că art.168 1 are aceeași formulare în toate contractele, în sensul că intimații, salariați ai SNP vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Pași și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP; cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, criteriilor, condițiilor și beneficiarilor.
2 al art.168 din contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 stipulează faptul că pentru anul 2003 suplimentările de la 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de; ulterior, în contractele pentru anii 2005-2007 precizând, faptul că în anul 2003, suplimentările salariale de la 1 al articolului au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Ori, maniera de redactare a art.168 2, în contractele colective de muncă, succesive și interpretarea teleologică a textului, relevă faptul că drepturile stipulate la 1 al articolului, au fost incluse în salariile intimaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2004-2007, pentru care, în, dreptul suplimentar este prevăzut, în mod expres, explicit, separat de salariul mediu de bază.
Totodată, se constată că, salariul mediu de bază prevăzut în art.168 1 al contractelor colective de muncă, este diferit de la an la an, context în care nu poate fi reținută susținerea recurentei conform căreia dreptul suplimentar în cuantum egal cu al salariului mediu de bază ar fi inclus în calculul acestuia, recurenta neproducând nicio dovadă neechivocă, în acest sens.
În ce privește adresele nr.5140/31.08.2007 și 3793/18.06.2007 ale Comisiei Paritare și actul adițional la. înregistrat la 1090/22.02.2008, de care recurenta se prevalează, ca exprimând voința părților referitoare la interpretarea 1 și 2 al art.168 din, nu prezintă relevanță în speță, întrucât adresa nr.3793/18.06.2007 (fila 21 dosar fond) nu menționează calitatea persoanei semnatare, mandatul acesteia, calitatea de reprezentant la, iar ambele adrese nu au fost urmate de o decizie a conducerii societății care să stipuleze în mod explicit includerea în salariul de bază a dreptului solicitat de intimați; pe de altă parte, actul adițional la. încheiat la 21.02.2008, invocat de recurentă, este ulterior încetării efectelor contractelor colective de muncă pe anii 2004-2007, perioadă pentru care sunt pretinse drepturile obiect al prezentului litigiu.
În raport de cele anterior arătate, se reține că instanța de fond a procedat la o corectă interpretare a textului art.166 1 coroborat cu art.238 1 lit. "e" din Codul Muncii, art.168 1 și 2 din
Pe cale de consecință, apreciind în raport de motivele invocate, că, în speță, nu se impune modificarea sentinței recurate, instanța, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenta-pârâtă - GRUP, împotriva sentinței civile nr.375 din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Niculina Țiț, Elena Pașcan, Camelia Viziteu
- - - -
- -
GREFIER,
POLITIC
Red. /
Red.
Tehnored./2 ex.
13/17.11.2008
Președinte:Niculina ȚițJudecători:Niculina Țiț, Elena Pașcan, Camelia Viziteu
