Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 781/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,

LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.781/CM

Ședința publică din 4 noiembrie 2008

Completul specializat pentru cauze privind

Conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Jelena Zalman

JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 3: Maria Apostol

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta - pârâtă SC SA, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.1108/23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliat în T,--5, -ervagrome,.B,.7, județul T, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta - pârâtă, avocat, conform împuternicirii avocațiale nr.49/24.06.2008, depusă la dosar, iar pentru intimatul reclamant se prezintă dl. avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 17/10.10.2008, depusă la dosar.

Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.

În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează instanței că la data de 27.10.2008 intimatul reclamant a depus la dosar, prin poștă cerere însoțită de adresa nr.170/184/08.08.2008 emisă de Inspectoratul Teritorial d e Muncă T, în două exemplare, din care unul a fost comunicat și recurentei pârâte.

După referatul grefierului de ședință;

Apărătorul recurentei pârâte depune la dosar tabelul nominal cu salariații și sporurile restante aferente și susține că există și în dosarul de fond (fila 12).

Apărătorul intimatului reclamant depune la dosar procesul verbal AGA nr.73/02.04.2005 și susține că există depus și la instanța de recurs (fila 13).

Întrebate fiind, părțile prezente arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat sau înscrisuri noi de depus și față de această susține, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor de față.

Apărătorul recurentei pârâte având cuvântul, susține că solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în vederea stabilirii sumelor de bani pentru care dreptul la acțiune nu s-a prescris.

În subsidiar, solicită modificarea în parte a hotărârii recurate în sensul admiterii excepției prescripției dreptului la acțiune pentru sumele datorate în perioada 01.01.2004 - 14.02.2005 și admiterii în parte a acțiunii formulate de reclamant pentru sumele reprezentând spor de vechime și spor de fidelitate. În susținerea celor de mai sus depune și concluzii scrise.

Apărătorul intimatului reclamantavând cuvântul, solicită respingerea

recursului declarat de către recurenta pârâtă și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond, ca legală și temeinică, pentru următoarele considerente:

- excepția prescripției dreptului la acțiune este neîntemeiată, întrucât pârâta ignoră dispozițiile legale referitoare la prescripție în dreptul muncii, precum și poziția sa procesuală cu privire la obiectul acțiunii. Susține că prin Hotărârea Consiliului de Administrație al SC SA s-a hotărât acordarea sporului de vechime și de fidelitate pentru anii 2004, 2005, 2006, iar prin adresa depusă la dosar, pârâtă a fost de acord cu plata acestor drepturi - pretinse de reclamant prin acțiune și la acea dată.

- totodată, acordarea sporurilor mai sus menționate a mai soluționată și prin Hotărârea Adunării generale extraordinare a SC SA nr. 73/02.04.2008, prin care s-a dispus să se stabilească și să se plătească sumele cuvenite de către Consiliul de administrație.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea, înregistrată sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta "" T, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 44.440 lei reactualizată cu rata inflației de la data nașterii drepturilor și până la efectivă din care:

- 15.100 lei reprezintă sporul de vechime pe perioada 01.01.2004 - 31.02.2005 și

- 29.340 lei reprezintă sporul de fidelitate pe perioada 01.01.2004 - 30.09.2007.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, în baza contractului individual de muncă nr. 89936, îndeplinește funcția de director al ""

Conform contractului colectiv de muncă nr. 282/17.02.2006, încheiat la nivelul "", unitatea era obligată să-i plătească pe lângă salariul de bază și spor de vechime de 25% precum și un spor de fidelitate de 20% pe care însă, din motive subiective, nu i le-a mai plătit din anul 2004.

A precizat reclamantul că prin Hotărârea nr. 72/23.10.2007, a Consiliului de Administrație, s-a dispus să se acorde retroactiv toate aceste drepturi pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007, însă pârâta nu și-a respectat obligațiile nici în virtutea acestei hotărâri.

Prin sentința civilă nr. 1108 din 23.05.2008 Tribunalul Tulceaa admis acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâta "" T să-i plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite și neacordate, reprezentând sporul de vechime în cuantum de 15.100 lei pentru perioada 1.01.2004 - 31.02.2005 și sporul de fidelitate în cuantum de 29.340 lei pentru perioada 1.01.2004 - 30.09.2007, sume ce urmează să fie actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit contractului individual de muncă depus la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul a avut raporturi de muncă cu pârâta începând cu data de 1.05.2001, iar potrivit deciziei nr. 89/23.01.2008 contractul său individual de muncă încetat conform art. 65 din Codul muncii începând cu data de 22.02.2008.

Conform art. 154 al. 1 din Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, iar potrivit art. 155 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și ale adaosuri.

Potrivit încheiat la nivelul "" T, pârâta avea obligația să-i plătească reclamantului pe lângă salariul de bază și sporul de vechime și sporul de fidelitate.

Prin adresa nr. 679/2008 "" Tar ecunoscut că are de achitat către reclamant suma de 44.440 lei, ce provine din sporul de vechime și fidelitate neacordate, respectiv 15.100 lei reprezentând sporul de vechime, calculat în procent de 25% la salariul de încadrare, neacordat în perioada 1.01.2004 - 1.09.2005 și 29.340 lei reprezentând sporul de fidelitate, calculat în procent de 20% la salariul de încadrare, în perioada 1.01.2004 - 1.10.2007.

Față de aceste considerente, având în vedere că pârâta a recunoscut că nu i-a achitat reclamantului drepturile salariale cuvenite, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta să-i plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite și neacordate, reprezentând sporul de vechime în cuantum de 15.100 lei pentru perioada 1.01.2004 - 31.02.2005 și sporul de fidelitate în cuantum de 29.340 lei pentru perioada 1.01.2004 - 30.09.2007, sume de urmează să fie actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta "" T, criticând-o sub următoarele aspecte:

Hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii ( art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă).

Cererea reclamantului a fost depusă la instanța de fond la data de 14.02.2008.

Conform art. 162 Cod pr. civilă invocă excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește drepturile bănești cuvenite reclamantului pentru perioada 1.01.2004 - 14.02.2005.

Conform art. 283 al.1 lit.c) din Codul muncii dreptul la acțiune privind drepturile bănești pretinse se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune. Conform art. 7 al.3 din Decr.-Lege 167/1958 în cazul obligațiilor afectate de un termen suspensiv prescripția curge de la împlinirea termenului.

În raport de data depunerii cererii instanța de fond trebuia să constate că, pentru drepturile pretinse pentru perioada 1.01.2004 - 14.02.2005, a intervenit prescripția extinctivă prevăzută de art. 283 al.1 lit.c) din Codul muncii.

Față de această situație, trebuia stabilit prin intermediul unei expertize judiciare care este cuantumul pretențiilor reclamantului pentru care dreptul la acțiune nu s-a prescris, în funcție de sumele datorate reclamantului în fiecare lună din perioada de referință.

Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate Curtea a apreciat că excepția prescripției dreptului la acțiune este întemeiată în parte, doar cu privire la pretențiile anterioare datei de 1.10.2004.

Prin cererea formulată reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 15.100 lei reprezentând sporul de vechime pe perioada 1.01.2004 - 31.02.2005 și 29.340 lei reprezentând sporul de fidelitate pe perioada 1.01.2004 - 30.09.2007.

Recurentul pârât a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1.01.2004 - 14.02.2005.

Intimatul reclamant a invocat întreruperea termenului de prescripție prin hotărârea 72/23.10.2007 a consiliului de Administrație și hotărârea nr. 73/2.04.2008 a Adunării Generale extraordinare a ""

Potrivit art. 283 al.1 lit.c) din Codul muncii cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordare sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.

În mod similar, prin art. 166 al.(1) și (2) din Codul muncii se prevede faptul că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Al. (2). Termenul de prescripție prevăzut la al. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.

În speță, a intervenit o cauză de întrerupere a termenului de prescripție prin recunoașterea din partea debitorului cu privire la drepturile salariale datorate reclamantului.

Astfel, înscrisul prin care a intervenit recunoașterea este hotărârea nr. 72/23.10.2007 a Consiliului de Administrație al ""

Prin această hotărâre consiliul de Administrație a stabilit ca sporurile restante, respectiv sporurile de vechime și fidelitate neacordate, dar precizate în anexa la. al societății pentru anii 2004,2005,2006, să fie achitate în numerar sau în natură, pentru personalul existent în tabelul prezentat.

În acest tabel nominal cu salariații societății și sporurile restante aferente, depus la dosar de recurenta pârâtă, se regăsește și reclamantul.

Pentru a interveni întreruperea prescripției extinctive este necesar ca împrejurarea ce constituie potrivit legii cauză de întrerupere să intervină mai înainte de împlinirea termenului de prescripție extinctivă.

În speță, recunoașterea intervenind la data de 23.10.2007, pentru drepturile anterioare lunii octombrie 2004 termenul de prescripție extinctivă se împlinise.

Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod pr. civilă Curtea a admis recursul formulat și a modificat în parte sentința recurată în sensul respingerii ca prescrise a pretențiilor anterioare datei de 1.10.2004, menținându-se celelalte dispoziții.

Motivul de recurs invocat de recurentul pârât s-a încadrat în disp. art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, care atrage modificarea hotărârii atacate și nu disp. art. 304 pct. 1,2,3,4,5 Cod pr. civilă care atrag casarea hotărârii, astfel că, cererea recurentului pârât de casare a sentinței civile nr. 1108/23.05.2008 și trimiterea cauzei la Tribunalul Tulcea spre rejudecare este nefondată.

Stabilirea sumelor de bani pentru care dreptul la acțiune nu s-a prescris urmează să se facă cu prilejul executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul civil formulat de recurenta - pârâtă SC SA, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.1108/23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliat în T,--5, -ervagrome,.B,.7, județul

Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge ca prescrise pretențiile anterioare datei de 1.10.2004.

Menține restul dispozițiilor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 4 noiembrie 2008.

Președinte, Judecători,

- - - -

Grefier, - -

- -

Jud.fond.;

Red.dec.jud./ 2.12.2008

Dact.gref.

4 ex./4.12.2008

Președinte:Jelena Zalman
Judecători:Jelena Zalman, Mariana Bădulescu, Maria Apostol

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 781/2008. Curtea de Apel Constanta