Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 790/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 790/
Ședința publică din 2 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN B în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, și cu intimatul pârât CENTRUL DE RECUPERARE ȘI REABILITARE A PERSOANELOR CU handicap -, având ca obiect: "drepturi bănești", mpotriva sentinței civile nr. 586 din 19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 26 mai 2009, când instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 02.06.2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 586/19.03.2009 a Tribunalului Brașov, în opinia majoritară a fost admisă, în parte acțiunea formulată de reclamantii, G si, in contradictoriu cu pârâtii CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP- si CONSILIUL JUDETEAN A obligat pârâtul CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP - să plătescă reclamantilor susmentionati drepturile salariale reprezentand indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază,actualizata in functie de rata inflatiei la data platii efective, incepand cu data de 03.02.2006 si pana la data incetarii raporturilor de munca dintre parti,pentru fiecare reclamant in parte.
A admis in parte acțiunea formulată de reclamantii, si, în contradictoriu cu pârâtii CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP- si CONSILIUL JUDETEAN A obligat pârâtul CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP- să plătescă reclamantilor susmentionati drepturile salariale reprezentand indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază,actualizata in functie de rata inflatiei la data platii efective,in felul urmator:
-,de la data de 15.02.2006 si pana la data data incetarii raporturilor de munca dintre parti;
-,de la data de 01.03.2006 si pana la data data incetarii raporturilor de munca dintre parti;
-, de la data de 01.05.2006 si pana la data data incetarii raporturilor de munca dintre parti;
-, de la data de 15.01.2007 si pana la data data incetarii raporturilor de munca dintre parti.
A obligat paratul CONSILIUL JUDETEAN B sa aloce fondurile necesare pentru achitarea catre reclamanti a drepturilor banesti susmentionate. A respins petitul referitor la inscrierea in carnetele de munca ale reclamantilor a indemnizatiei de dispozitiv. A respins acțiunea formulată de reclamanții, SI, in contradictoriu cu pârâtii CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP- si CONSILIUL JUDETEAN Nu s-au acordat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantii au sau au avut calitatea de angajați, personal contractual,în cadrul CENTRULUI DE RECUPERARE SI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP-,asa cum rezulta din cartile de munca ale acestora aflate la dosar.
Data incetarii raporturilor de munca este insa diferita pentru fiecare reclamant in parte,iar pentru reclamantii SI,se constata ca aceasta este anterioara datei de 03.02.2006,data de la care s-a solicitat acordarea indemnizatiei de dispozitiv.
Reclamanta nu a facut dovada existentei unor raporturi juridice de munca cu parata nr.1 pe perioada solicitata in actiune.
Prin acțiune reclamantii au solicitat plata indemnizației de dispozitiv, în cuantum de 25 % din salariul de bază, in conformitate cu perioada lucrata la institutia parata de fiecare reclamant in parte,precum si in continuare,pana la incetarea raporturilor de serviciu.
Indemnizația de dispozitiv a fost reglementată prin Legea 138/1999 și vizează cadre militare, angajați pe bază de contract și salariați civili din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerul d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații și Ministerul Justiției.
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor s-a prevăzut,la punctul 9.2, că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
La pct.31.1 se face distinctie intre doua categorii de personal civil:personalul civil din Ministerul Administratiei si Internelor si personalul civil din domeniul administratiei publice.
Astfel,
-la alin.1 se prevede ca personalul civil,in sensul prezentului ordin,il reprezinta functionarii publici si personalul contractual din Ministerul Administratiei si Internelor;
-la alin.2 se prevede ca personalul civil din Ministerul Administratiei si Internelor beneficiaza de drepturile stabilite prin prezenta lege,cu exceptia personalul din domeniul administratiei publice,care beneficiaza doar de dreptul prevazut de art.13 din lege(adica indemnizatia de dispozitiv),precum si de cele prevazute in reglementarile in vigoare aplicabile salariatilor omologi din sectorul bugetar.
Art.13 din Legea 138/1999 stabilește cuantumul indemnizației de 25 % din salariul de bază și se acordă cadrelor militare în activitate, militari angajați pe bază de contract și salariaților civili.
In consecinta,salariaților civili le este recunoscut beneficiul aceleiași indemnizații de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de bază.
Este evident faptul că prin Ordinul nr.496/2003, Ministrul Administrației și Internelor a urmărit ca,din rândul personalului care beneficiază de acest spor,să facă parte și personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, tocmai pentru a înlătura discriminarea în privința drepturilor de natură salarială a personalului aflat în subordinea și coordonarea MAI, asigurându-se astfel egalitate de tratament salarial și nediscriminarea pentru personalul din cadrul aceleiași instituții.
De reținut și faptul că, potrivit art.13 din Legea 138/1999, la nivel național, în alte departamente administrativ teritoriale au fost recunoscute și plătite aceste drepturi, astfel încât prevederile constituționale ( art.16), cele art.14 din CEDO, art.1 din protocolul nr.12 precum și art.5 și 6 din codul Muncii, impun premisa de reglementare unitară a acestor drepturi.
Apararea paratului Consiliul Judetean B potrivit careia parata CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP- nu este institutie publica, nu a fost retinuta de instanta intrucat nu este dovedita.
Dimpotriva, potrivit dispozitiilor art.51 alin.5 si 6 din Legea nr.448/2006,centrele pentru persoanele cu handicap pot fi publice sau private, iar cele din urma se infiinteaza si functioneaza ca structuri cu sau fara personalitate juridica,cu avizul si sub indrumarea metodologica a unei institutii publice:Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap.
In Anexa 1 OUG nr.102/1999,act normativ in vigoare pana la aparitia Legii nr.448/2006,se prevede ca este institutie de protectie speciala a copiilor cu handicap,reorganizata in cadrul serviciilor publice descentralizate si Centrul de Recuperare pentru Copiii cu Handicap-.
Este adevarat ca Legea nr.448/2006 a abrogat in intregime OUG nr.102/1999,dar nu s-a probat in cauza schimbarea calitatii de institutie publica a paratului 1.
de considerentele de fapt si de drept expuse anterior, avand in vedere data angajarii fiecarui reclamant si data incetarii raporturilor de munca ale unora dintre acestia,coroborate cu data de la care fiecare a solicitat acordarea acestei indemnizatii, instanta a admis in parte actiunea.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâtul Consiliul Județean B în termen, motivat.
În motivele de recurs sentința este criticată pentru nelegalitate.
Instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile Legii 138/1999. Dispozițiile referitoare la acordarea indemnizației de dispozitiv lunare de 25% sunt aplicabile exclusiv angajaților, MI, și MJ.
În conformitate cu dispozițiile pct.31.1 din Ordinul 496/2003 emis de MAI prin "personal civil" se înțelege "funcționari publici și personalul contractual din structurile mai."
Personalul contractual din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap este în subordinea Consiliului Județean B și nu se încadrează în categoria personalului civil din Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Analizând recursul formulat, Curtea apreciază că este întemeiat.
Statutul juridic al personalului contractual din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor B descris în motivele de recurs. Nu impune aplicarea dispozițiilor 9.2 din Ordinul MAI 496/22.07.2003, Ordin ce devine desuet în condițiile reorganizării intervenite legislativ în structura organizatorică a MAI devenit actualmente Ministerul d e Interne și al Reformei Administrative.
Pretențiile solicitate prin acțiune sunt reglementate de art.13 din Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Acest text de lege prevede că "indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază se acordă cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract și salariaților civili".
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de MAI s-a specificat că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Potrivit pct.31.1 din acest ordin prin "prin personal civil" se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor. Prin urmare, în mod evident ordinele se referă numai la structurile MAI, ori personalul contractual din cadrul primăriilor și din cadrul serviciilor publice subordonate consiliilor locale nu se încadrează în textul legal invocat și nu pot beneficia de indemnizația de dispozitiv.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice iar autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale ca autorități deliberative și primării ca autorități executive (prevederi cuprinse în Legea 215/2001 privind administrația publică locală art.1, art.2, art.21).
Aceasta înseamnă că administrația publică locală nu este subordonată Ministerului d e Interne iar dispozițiile legale arătate mai sus nu se aplică angajaților acestor instituții.
În prezenta speță, așa cum s-a arătat și în motivele de recurs, Serviciul Public de Evidență a Persoanelor B în cadrul căruia reclamanții sunt angajați în baza contractului individual de muncă, este subordonat Consiliului Local B, conform Hotărârii 643/20.12.2004 în ceea ce privește organizarea, funcționarea și finanțarea acestuia. Dat fiind regimul juridic al acestuia, instanța apreciază ca fiind nelegală extinderea efectelor art.31.1 din Ordinul MAI 496/2003 și asupra personalului contractual din cadrul acestui serviciu.
Nu poate fi considerată discriminatorie situația reclamanților în raport cu categoria de personal contractual din fostul MAI care beneficiază de indemnizația de dispozitiv în baza Ordinului mai sus invocat deoarece nu sunt îndeplinite condițiile expuse de art.2 din OG 137/2000 pentru ca o faptă să fie considerată "discriminatorie".
Nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.2 alin.1 și respectiv art.3 din Directiva 2000/78 a Consiliului Uniunii Europene care reglementează condițiile de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
Prin această directivă se stabilește un cadru general de combatere a discriminării în ceea ce privește încadrare în muncă și ocuparea forței de muncă, în vederea punerii în aplicare, în statele membre a principiului egalității de tratament.
Se stabilesc reguli de remunerare egale în condiții de încadrare și de muncă egale.
Însă, în speță nu este îndeplinită condiția "muncă egală" deoarece, reclamanții în cauză au atribuții distincte, deosebite de cele ale personalului contractual din cadrul fostului MAI care au beneficiat și beneficiază de indemnizația de dispozitiv.
Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că soluția instanței de fond are la bază o interpretare extensivă a dispozițiilor legale aplicabile adăugându-se la lege o situație neprevăzută de aceasta astfel încât, în baza art.312 Cod procedură civilă recursul pârâtului va fi admis iar acțiunea reclamanților va fi respinsă conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Consiliul Județean B împotriva sentinței civile nr. 586/19.03.2009 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge în totalitate acțiunea promovată de reclamanții, G, și în contradictoriu cu CENTRUL DE RECUPERARE ȘI REABILITARE A PERSOANELOR CU HANDICAP - și CONSILIUL JUDEȚEAN
Menține dispozițiile referitoare la respingerea acțiunii formulate de reclamanții, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02.06.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, |
Red. /03.06.2009
Dact. /04.06.2009
Jud. fond: -
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
