Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 857/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 857/
Ședința publică de la 18 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Ligia Vâlcu
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov, Ministerul Finanțelor Publice prin B, împotriva sentinței civile nr. 788 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov și Ministerul Finanțelor Publice, prin B, precum și a intimaților reclamanți -, -, -, Niciu, -, -, - și intimata pârâtă Curtea de APEL BRAȘOV.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Constatând că nu mai sunt cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod pr. civilă și urmează să rămână în pronunțare asupra recursurilor.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 788/2009 Tribunalul Brașova admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 1.02.2004 - 27.01.2006, a admis în parte acțiunea reclamanților, a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov să calculeze și să plătească reclamanților diferențele de drepturi de natură salarială, echivalente cu sporul de 15% din indemnizația brută lunară, începând cu data de 28.01.2006 și în continuare, actualizate cu rata inflației și la care se adaugă dobânda legală la data plății efective, cu excepția perioadelor în care au fost întrerupte sau suspendate contractele de muncă ale reclamanților. De asemenea, a obligat pârâta Ca să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților și a obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor menționate, restul pretențiilor fiind respinse ca prescrise.
În considerentele acestei hotărâri, instanța reținut că reclamantii au calitatea de judecatori, grefieri, grefier arhivar, agent procedural, aprod si respectiv sofer in cadrul Judecatoriei Z, deci pe aceea de magistrat si personal auxiliar de specialitate in cadrul instantelor.
Actiunea principala a fost introdusa pe rolul Curtii de Apel B la data de 28.01.2009, solicitandu-se drepturi salariale restante incepand cu luna februarie 2004. de dispozitiile art.1 din Decretul 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, potrivit carora dreptul la acțiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, termen fixat prin art.3 din acelasi act normativ la 3 ani, instanta retine ca pretentiile au fost solicitate cu depasirea termenului imperativ, motiv pentru care, pentru perioada 01.02.2004-27.01.2006, instanta va admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocate de parati. In consecinta, pretentiile aferente acestei perioade vor fi respinse ca prescrise.
Pe fondul cauzei se retine ca pentru categoriile profesionale ce gestioneaza informatii clasificate, exista aprobate o serie de acte normative care prevad acordarea catre acestea a unui spor de confidentialitate calculat la salariul de incadrare. Astfel, art.unic pct.1 din Legea 444/2006 prevede ca pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
De asemenea, potrivit art.15 al.1 din OG 6/2007, sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodata, potrivit art.30 al.3 din OG 137/2000, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului.
Obligatia de a nu dezvalui informatiile pe care le-au obtinut in calitate de magistrate in exercitarea profesiei, exista si in sarcina magistratilor, astfel cum este instituit de art.15 al.1 si 2 din Hotararea CSM nr.328/2005.
Prin decizia in interesul legii nr.46/15.12.2008 pronuntata in dosarul nr.27/2008 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a stabilit ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantei.
In privinta paratilor care au obligatia platii acestui spor, instanta retine ca acestea revin Ministerului Justitiei, Curtii de Apel B si Tribunalului B in calitate de ordonatori principal, secundar si respectiv tertiar de credite.
de considerentele expuse, instanta va dispune obligarea paratilor Ministerului Justitiei, Curtii de Apel B si Tribunalului B sa calculeze si sa achite reclamantilor diferentele de drepturi salariale constand in sporul de 15% din salariul de incadrare, incepand cu data de 28.01.2006 si in continuare, cu exceptia perioadelor in care reclamantii au avut contractul de munca intrerupt sau suspendat.
Cât privește actualizarea creanței, instanța constată că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
De asemenea, va obliga pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă ale reclamanților.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Ministerul Justiției și Libertăților care au criticat sentința pentru nelegalitate.
Tribunalul Brașov invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond solicită respingerea acțiunii întrucât drepturile salariale ale funcționarilor publici cu statut special, care beneficiază de sporul de confidențialitate nu pot fi extinse la alte categorii de personal cât timp actul normativ prevede expres căror persoane li se aplică, acestea fiind enumerate limitativ.
În ce privește personalul conex, acesta nu se regăsește în categoria de personal despre care se face vorbire în Decizia în interesul legii nr. 46/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât agentul procedural, aprodul și șoferul, reprezintă personal conex și nu personal auxiliar în instanțele judecătorești.
Ministerul Economiei și Finanțelor invocă greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive iar pe fond solicită respingerea acțiunii întrucât nu există un act normativ care să prevadă un astfel de spor și Curtea Constituțională s-a pronunțat la data de 27.05.2009 reținând că "în exercitarea atribuțiilor prev. de art. 126 alin. 3 din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora".
De asemenea, critică aplicarea indicelui de inflație și a dobânzii.
Ministerul Justiției și Libertăților critică depășirea atribuțiilor puterii judecătorești raportat la menționata decizie a Curții Constituțională și inexistența unui drept recunoscut de lege.
Criticile poartă și asupra acordării inflației și dobânzii legale.
Recursul declarat de Tribunalul Brașov este fondat în parte.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive este de menționat că, pe de o parte, existând raporturi de muncă între recurent și o parte din reclamanți, iar pe de altă parte, în calitate de ordonator terțiar de credite se impunea citarea acestuia în calitate de pârât. Prin urmare, această critică va fi respinsă.
Cât privește critica neregăsirii personalului conex în categoria de personal despre care se face vorbire în decizia în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta este întemeiată și va fi admisă.
Recursurile declarate de Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției și Libertăților nu sunt fondate.
Excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice a fost corect soluționată având în vedere că potrivit nr.HG 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Instanța nu și-a depășit puterile cu care a fost învestită întrucât decizia 48/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuat că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar", este obligatorie în temeiul art. 329 al. 3 Cod procedură civilă, iar dispozițiile art. 21 și 20 ale Constituției care dispun asupra accesului liber la justiție, prevăd modul de soluționare în conformitate cu legile interne, dar și a tratatelor internaționale, cu precădere.
În ceea ce privește actualizarea sumelor cu indicele de inflație, se constată că, în cazul neexecutării sau executării cu întârziere a obligațiilor bănești, creditorul este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului prin obligarea debitorului la plata de daune interese, ce vor cuprinde atât suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit.
Prin urmare, în temeiul art. 1084 Cod civil, pentru a asigura o reală despăgubire se impune actualizarea creanței.
Efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă se impune întrucât orice modificare a drepturilor salariale este supusă înscrierii, conform D 92/1976.
Referitor la plata drepturilor și pe viitor se constată că drepturile salariale constituie prin excelență prestări periodice în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen.
Față de cele de mai sus expuse, în temeiul art 312 al. 1 Cod procedură civilă, recursurile vor fi respinse.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul declarat de Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 788/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanții, -.
restul dispozițiilor sentinței.
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 18 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTOR, Judecător,
- - - - pt. - -, plecată în
concediu de odihnă, semnează
Președintele instanței,
Grefier,
- -
Red. LV - 26.06.09
Dact. GG - 6.07.09
2 ex.
Red. fond -
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu, Ligia Vâlcu
