Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 882/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 882
Ședința publică din data de 28 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Alexandru Bobincă Cristina Pigui
: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin P, cu sediul în P,-, județ P și Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.449 din 7.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-pârâți Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.-, nr.6, județ P, Curtea de APEL PLOIEȘTI,-, județ P, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3 și intimații-reclamanți, cu domiciliul ales la ribunalul Prahova, -, () a, -, (), a, -, -, -, -, -, I, escu, G, a, toți prin reprezentant legal.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recursuri scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că urmare dispozițiilor date de instanță la termenul din 18 martie 2009 Tribunalul Prahova a comunicat prin adresa nr. 2455/20.03.2009 funcția deținută de fiecare din reclamanții din prezenta cauză.
Se învederează de asemenea că intimatul pârât Tribunalul Prahova a depus la dosar cerere prin care solicită comunicarea unui exemplar al motivelor de recurs formulate.
Curtea verificând actele și lucrările dosarului, respinge cererea formulată de intimatul pârât Tribunalul Prahova ca rămasă fără obiect, întrucât din înscrisul aflat la fila 71 dosar recurs se constată că acestuia i-au fost comunicate motivele de recurs.
Curtea, din oficiu, invocă excepția necompetenței primei instanțe în soluționarea acțiunii reclamanților funcționari publici, în raport de art.109 din Legea nr.188/1999, competența aparținând Tribunalului Prahova - Secției contencios administrativ.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.6713/105/17.10.2007 reclamanții, () a, -, -, -, -, -, -, -, () -, a, --, -, -, -, -, -, - personal de Specialitate, -, -, - funcționari publici în cadrul Tribunalului Prahova, I, escu, Firca -, - personal contractual G, - conducători auto, a- grefier temporar, - grefier arhivar, toți prin reprezentant au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel P, Tribunalul Prahova, Ministerul Economiei și Finanțelor și Pârâtul Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Prahova la plata drepturilor bănești reprezentând sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% calculat la salariul de baza brut lunar începând cu septembrie 2004 și în continuare, până la încetarea funcțiilor deținute de fiecare reclamant, reactualizate conform indicelui de inflație, de la data scadenței fiecărei sume și până la plata efectiva ce urmează să fie calculate pe baza unei expertize de specialitate, să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, să aloce fondurile necesare primilor trei pârâți, pentru plata drepturilor sus-menționate.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat ca inițial, în baza art.47 din 50/1996, personalul auxiliar de specialitate a beneficiat de sporul de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica ca și magistrații, însă, ulterior, după intrarea în vigoare a OUG nr.177/2002, aceste drepturi nu au mai fost acordate, în mod nelegal, deși dispozițiile art.47 din 50/1996 nu au fost abrogate, iar în ceea ce privește funcționarii publici, aceștia beneficiază de aceleași sporuri și drepturi salariale prevăzute de legislația specifică instituției în care-și desfășoară activitatea, inclusiv de sporurile de 50% solicitate prin prezenta acțiune, drept care de altfel a fost prevăzut și prin OG 2/2006, OUG 92/2004, OUG 123/2003, OUG 192/2002.
In continuare, reclamanții au arătat ca un asemenea drept constând în plata sporului de 50% a fost prevăzut și pentru alte categorii de bugetari, creându-se o situație discriminatorie între aceștia din urma și toți reclamanții care-si prestează activitatea în cadrul instanțelor judecătorești, în aceleași condiții ca și ceilalți bugetari, măsura care nu este necesară într-o societate democratică și este disproporțională.
Pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTI, în temeiul disp.art. 114-118 Cod procedură civilă a formulat o întâmpinare solicitând respingerea acțiunii, în condițiile în care disp.art.47 din 50/1996 au fost abrogate prin OG.83/2000 si OG.8/2007.
Pârâtul MEF prin DGFP P, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în condițiile în care nu există niciun raport de muncă între reclamanți și aceasta instituție, solicitând și respingerea acțiunii în condițiile în care nu are atribuții în ceea ce privește stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru Ministerul Justiției.
În termen legal pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Prahova au formulat întâmpinări solicitând respingerea acțiunii în condițiile în care disp.art.47 din 50/1996 au fost abrogate printr-o serie de acte normative ce reglementează salarizarea magistraților și a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, iar în subsidiar, Tribunalul Prahovaa arătat că, în cazul în care se va constata temeinicia acțiunii privind stabilirea drepturilor în favoarea reclamanților, să se țină seama de perioadele în cadrul cărora aceștia din urma și-au desfășurat activitatea în cadrul tribunalului, de existența sau insistența concediilor medicale, a concediilor pentru creștere, îngrijire copil.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, menționând că nu poate avea calitatea de pârât în prezenta cauză, neexistând raporturi de munca cu reclamanții, ci, doar calitatea de expert, calitate stabilită în sarcina sa în baza dispozițiilor legale cu caracter special.
In cauza s-a administrat proba cu acte.
Prin sentința civilă nr. nr.449 din 7.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova au fost respinse excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor - DGFP P, a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a admis acțiunea formulată de reclamanți, au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Prahova, în raport de perioadele lucrate la nivelul fiecărei instanțe, de data angajării, ținând seama de concediile medicale, de creștere și îngrijire copil, să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale reprezentând sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihica de 50% calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu 01.09.2004 și în continuare, până la încetarea funcțiilor deținute de fiecare, reactualizate conform coeficientului de inflație calculat lunar, de la data scadenței fiecărei sume și până la plata efectivă, cu ocazia executării, pe baza unei expertize de specialitate și să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Prahova, pentru plata drepturilor salariale de mai sus, în favoarea reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut cu privire la excepțiile invocate privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor - DGFP P, a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, că acțiunea vizează un capăt de cerere referitor la obligarea pârâtului MEF la alocarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale solicitate, existând deci identitate între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde a fi obligat în raportul juridic dedus judecații, iar pe de altă parte, reclamanții nu au formulat pretenții împotriva CNCD ci, pur și simplu, au solicitat citarea acestuia în cauză, pentru a-și exprima punctul de vedere în raport de existența sau inexistența unei discriminări, față de alte categorii da salariați, caz în care, acesta are calitatea procesuală pasivă de pârât, singura în baza căreia poate figura într-un proces civil.
Pe fondul cauzei a reținut tribunalul că reclamanții sunt salariați ai Tribunalului Prahovaș respectiv al Curți de APEL PLOIEȘTI, îndeplinind diferite funcții si anume, grefieri, grefieri arhivari, grefier statistician, grefier dactilograf, etc. funcționari publici, personal contractual, șoferi.
Totodată, a mai reținut că art. 47 din 50/1996 a introdus sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică avându-se în vedere condițiile deosebite de muncă din acest domeniu de activitate, textul menționat fiind abrogat prin art. l pct.42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea 50/1996. Cum OG nr. 83/2000 reprezintă un act normativ ordinar, iar domeniul drepturilor de salarizare nu poate fi reglementat decât printr-o lege organică se constată încălcarea disp. art. 107 alin. 3 din Constituția în vigoare la acea dată.
În baza art.41 din OG 6/2007, funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifica autorității sau instituției publice în care-și desfășoară activitatea.
Împotriva sentinței au declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice P și Ministerul Justiției, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Prin recursul declarat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice a susținut că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive, câte vreme acesta răspunde doar de elaborarea bugetului de stat, iar ordonator principal de credite este Ministerul Justiției.
Pârâtul Ministerul Justiției, în susținerea recursului, arată în esență că pretențiile reclamanților nu au nici o bază legală, OUG nr. 27/2006 neprevăzând sporul de risc și suprasolicitare psihică, dispozițiile legale prin care acest spor fusese prevăzut fiind abrogate.
Astfel, abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50 % pentru risc si suprasolicitare neuropsihică reprezintă o problemă de legiferare.
In concluzie, prin acțiunile in justiție pot fi valorificate drepturi recunoscute si ocrotite de lege. Câtă vreme drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de legislația in vigoare, ținând cont si de principiul separației puterilor in stat, o astfel de cerere nu ar putea fi soluționată de instanțele judecătorești, care prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege ar depăși limitele puterii judecătorești si ar aroga atribuții de legiferare-
Un alt motiv de recurs îl reprezintă faptul că instanta a admis cererea si in privința reclamantilor functionari publici, avand in vedere disp.art.41 din OG 6 /2007.
Actele normative speciale care reglementeaza organizarea si functionarea unei anumite institutii prevad expres categoriile de beneficiari, printre acestia putand fi si functionarii publici.
Rezultă, conchide recurentul, ca reclamantii functionari publici nu pot beneficia de drepturile salariale prevăzute de legislația specifică judecătorilor si procurorilor sau a personalului auxiliar, ci numai de drepturile salariale și alte sporuri ce rezultă din actele normative speciale ce reglementeaza salarizarea si alte sporuri pentru personalul bugetar.
In ceea ce priveste cererea reclamantilor avand calitatea de personal contractual, aceasta este vadit neintemeiata deoarece este total nesustinuta motivarea ceerii de chemare in judecata avand in vedere doar personalul auxiliar de specialitate, fara a face vreo referire la temeiul de drept pe care s-ar intemeia cererea acestor reclamanti.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, Curtea va constata următoarele:
In ceea ce privește recursul formulat de către Ministerul Economiei si Finanțelor,critica acestuia vizând greșita respingere de către instanța de fond a exceptiei lipsei calității procesual pasive este întemeiata.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte institutii si ministere, care la randul lor sunt ordonatori principali de credite, asa cum este cazul Ministerului Justitiei, și nu repartizeaza sume de la buget acestora, acestea fiind alocate conform destinatiilor bugetare in conformitate cu legea bugetului de stat, astfel incat nu poate fi obligat să faca efectiv o plata pentru salariatii altor institutii.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi confundat cu Statul R și cu bugetul de stat, el doar răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, acestia fiind cei care solicita in baza bugetelor de venituri si cheltuieli intocmite alocarea fondurilor necesare functionării lor.
Faptul că ordonatorul principal de credite in speta Ministerul Justitiei nu a corectat indemnizatiile cuvenite reclamantilor, nu poate conduce la obligarea acestui recurent la plata unor sume de bani aferente raporturilor de muncă.
In același timp, atât Ministerul Economiei și Finanțelor cat si Ministerul Justitiei sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
de aceste considerente, Curtea in baza disp. art. 3041pr.civilă, va admite recursul formulat si va modifica sentința atacata in sensul respingerii actiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva, potrivit art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002.
In ceea ce privește recursul formulat de Ministerul Justiției, Curtea constata ca in ceea ce privește critica referitoare la faptul că prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege, respectiv sporul de 50 % s-ar depăși limitele puterii judecătorești si instanța de fond si-ar aroga atribuții de legiferare, Curtea va retine ca aceasta critica este neîntemeiata întrucât rin p. decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de ICCJ în interesul legii s-a stabilit că n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă această decizie este obligatorie.
In ceea ce privește critica care vizează faptul că in mod eronat instanța de fond a admis cererea si in privința reclamanților funcționari publici, având in vedere disp.art.41 din OG 6 /2007, Curtea va retine următoarele:
Potrivit art.41 din OG 6/2007, funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifica autorității sau instituției publice în care-și desfășoară activitatea, insă acest articol reprezintă o dispozitie complementara și nu se referă la drepturi cu caracter general principal ci se referă la unele drepturi specifice unor anumite domenii de activitate de care beneficiază persoanele care se încadreaza in aceste domenii.
Actele normative speciale care reglementează organizarea si functionarea unei anumite institutii prevăd expres categoriile de beneficiari, printre acestia putand fi si functionarii publici.
Drepturile salariale ale personalului auxiliar de specialitate de la instanțe si parchete, care sunt prevăzute numai pentru aceștia, nu se pot acorda prin extindere si altor categorii de personal.
Finalitatea urmărită de legiuitor prin dispozițiile invocate de reclamanți drept temei al pretențiilor deduse judecății nu poate fi echivalarea sistemelor de salarizare prevăzute de lege pentru celelalte categorii de personal din sistemul judiciar cu cel al funcționarilor publici.
In intelesul dat de instanta de fond prevederilor art.41 din OG nr.6/2007, functionarii publici ar putea beneficia de oricare din drepturile si sporurile prevăzute de oricare dintre actele normative care reglementează salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
O astfel de concluzie este greșită, cat timp actele normative la care fac referire nu stabilesc expres ca beneficiari și categoria de personal a funcționarilor publici.
Rezultă ca reclamanții nu pot beneficia de drepturile salariale prevăzute in legislația specifică judecătorilor si procurorilor sau a personalului auxiliar, ci numai de drepturile salariale si alte sporuri ce rezultă din actele normative speciale ce reglementează salarizarea si alte sporuri pentru personalul bugetar.
de considerentele mai sus expuse Curtea va admite recursul Ministerului Justitiei si va modifica sentinta atacata in sensul respingerii acțiunii formulate de catre functionarii publici ca inadmisibilă.
În ceea ce privește critica vizând acordarea sporului reclamanților avand calitatea de personal contractual, motivat de faptul că sporul in cauza nu a fost prevăzut in favoarea acestei categorii de personal, Curtea va retine ca potrivit legii 567/2004 modificat a, art. 3 - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni, registratori. (2) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii. (3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural și aprod.
De asemenea, șoferii sunt, potrivit dispozițiilor aceleiași legi personal conex si beneficiază de aceleași drepturi ca si grefierii, considerente de care va constata ca aceasta critica formulata de recurentul Ministerul Justitiei este neintemeiată.
de considerentele mai sus expuse, având în vedere si disp.art.3041c.pr.civilă corob. cu disp.art.312 pr.civilă, Curtea va admite recursurile formulate de către intimați si va modifica in parte sentinta atacată in sensul că va respinge acțiunea reclamanților funcționari publici ca inadmisibila si va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a și respinge acțiunea față de aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin P, cu sediul în P,-, județ P și Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.449 din 7.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-pârâți Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.-, nr.6, județ P, Curtea de APEL PLOIEȘTI,-, județ P, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3 și intimații-reclamanți, cu domiciliul ales la ribunalul Prahova, -, () a, -, (), a, -, -, -, -, -, I, escu, G, a, toți prin reprezentant legal.
Modifică în parte sentința în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor și va respinge acțiunea față de aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea funcționarilor publici ca inadmisibilă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 28 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Alexandru Bobincă Cristina Pigui
- - - - - -
fiind plecat de la instanță
prezenta se semnează de
PREȘEDINTE INSTANȚĂ
Grefier,
- -
Red.VD
Tehnored.AV
3 ex./12.05.2009
f-
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Alexandru Bobincă Cristina Pigui
