Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 998/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 998
Ședința publică din 16 iunie 2009
PREȘEDINTE: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 3: Aurelia Schnepf
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de pârâta împotriva încheierii din data de 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați G
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâta recurentă avocat, iar pentru reclamanții intimați, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care reprezentanta reclamanților intimați invocă excepția de tardivitate a formulării recursului, arătând că termenul pe ore nu se calculează pe zile libere.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită respingerea excepției, învederând instanței că a fost respectat termenul de 48 de ore prevăzut de lege.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, se acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 30.04.2009 și admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția invocată de referitoare la neconstituționalitatea prevederilor legale cuprinse în art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 din Codul muncii.
Reprezentanta reclamanților intimați pune concluzii de respingere a recursului ca fiind netemeinic și nelegal.
CURTEA,
Prin încheierea din data de 30.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă, privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. 2 ultima liniuță din legea 53/2003.
Pentru pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a reținut următoarele:
Obiecțiile de neconstituționalitate poartă asupra art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 ( Codul muncii ) și care statuează că pe data intrării în vigoare a acestui act normativ, orice alte dispoziții contrare se abrogă. altfel, că prin acest text de lege s-ar fi abrogat implicit și dispozițiile art. 72 din Legea nr. 168/1999, care spune că "Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își are sediul unitatea"; în alți termeni, excepția de neconstituționalitate vizează dispoziții procedurale (prin care se determină competența teritorială a instanței de judecată). Ceea ce, în opinia instanței, nu are legătură cu soluționarea fondului disputei procesuale pendinte și care poartă asupra achitării contravalorii unor drepturi izvorâte din contractul colectiv de muncă. în care tribunalul conchide că demersul constituțional spre a cărui declanșare tinde pârâta este lipsit de pertinență pentru rezolvarea cauzei pendinte și, ca atare, cererea de sesizare jurisdicției constituționale se privește a fi inadmisibilă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal pârâta solicitând casarea încheierii și admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate.
Legal citați, intimații pârâți au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.
Analizând încheierea recurată, Curtea constată recursul întemeiat pentru următoarele motive:
Dispozițiile art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 ( Codul muncii ) și care statuează că pe data intrării în vigoare a acestui act normativ, orice alte dispoziții contrare se abrogă, au legătură cu cauza, întrucât de aceste dispoziții legale depinde soluționarea excepției de necompetență teritorială invocate de către pârâtă.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 304 pct. 9 și 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa încheierea recurată, va dispune suspendarea cauzei și sesizează Curtea Constituțională.
În ceea ce privește opinia instanței cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, aceasta este în sensul respingerii acesteia cu motivarea că abrogarea reprezintă procedeul tehnico-juridic prin care actele normative fără termen își încetează activitatea prin renunțarea la ele. Abrogarea cunoaște mai multe forme, respectiv expresă (directă și indirectă) când noul act normativ prevede că vechiul act normativ se abrogă în mod expres sau tacită când în noul act normativ nu se prevede nimic în legătură cu acțiunea vechilor norme juridice.
În acest din urmă caz, întrucât norma juridică nouă dă o reglementare, organul de aplicare ( în speță, instanța) înțelege implicit că, în mod tacit, legiuitorul a dorit să scoată din vigoare vechea reglementare. Cu alte cuvinte, prin însăși existența noului act normativ in mod tacit rezultă intenția legiuitorului de a scoate din vigoare reglementările normative în materie anterioare.
Trebuie subliniat însă că un act normativ nu poate fi abrogat decât printr-un act normativ cu aceeași forță juridică sau cu forță juridică mai marea decât a celui abrogat.
Se observă că, atât Legea 168/1999, cât și Legea 53/2003, sunt legi organice și prin urmare au forță juridică egală, astfel că prin intrarea în vigoare a Codului Muncii (Legea 53/2003) au fost abrogate implicit dispozițiile art. 72 din Legea 168/1999(abrogare parțială) conform cărora "cererile referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se adresează instanței judecătorești competente in a cărei circumscripției își are sediul unitatea".
De altfel, dispozițiile din Codul muncii se raliază prevederilor europene și internaționale referitoare la jurisdicția muncii, în sensul că reglementările de la art.284 privind competența teritorială au fost instituite în beneficiul salariatului (lucrătorului) pentru eficientizarea actului de justiție, în spiritul principiului celerității și al garantării accesului liber și imediat la justiție.
Mai mult. instanța reține că inserarea, în cuprinsul art.298, a prevederilor "se abrogă.orice alte dispoziții contrare" nu poate avea consecințe juridice asupra abrogării implicite a dispozițiilor art.72 din Legea 168/1999, în sensul că excluderea sau includerea acestor prevederi apreciate ca neconstituționale nu dă eficacitate juridică dispozițiilor din Legea 168/1999.
Pentru argumentele expuse, Curtea apreciază că normele legale criticate de autoarea excepției nu contravin prevederilor cuprinse in art. 1 alin. 4, art.1 alin. 5,art. 73 alin. 3 și art. 79 alin. 1 din Constituției, așa cum pretinde pârâta recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta împotriva încheierii din data de 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Casează încheierea.
Dispune suspendarea cauzei și sesizează Curtea Constituțională.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 iunie 2009.
p. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
În concediu de odihnă
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
- -
Red. /02.07. 2009
Tehnored /02.07. 2009/2 ex
Prima instanță: și - Trib. T
Președinte:Raluca PanaitescuJudecători:Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf
