Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1016/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1016/2009
Ședința publică de la 15 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Ana Doriani
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 821 din 13.05.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Doamna judecător - -, aflată pe lista de permanență a secției la data de 15.10.2009, participă la judecarea cauzei urmare admiterii cererii de abținere formulate de doamna judecător prin Încheierea nr. 266/R/CC/2009.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, față de actele depuse în dosar și împrejurarea că recurenții solicită judecarea în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea civilă formulată la ribunalul Alba sub dosar nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să fie obligați pârâții să plătească în favoarea reclamantei drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 19.12.2005 și până la data pronunțării sentinței civile și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective;
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamantei.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este judecător din anul 1999, din anul 2002 funcționând la instanțe din circumscripția Curții de APEL ALBA IULIA - fiind discriminată contrar prevederilor art.5 și art.154 alin.3 din Codul muncii față de restul personalului din sistemul bugetar prin neacordarea sporului de confidențialitate.
Au fost invocate în acest sens prevederile Legii nr.444/2006, privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, potrivit cărora pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Astfel, judecătorii militari beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară.
Prin OG nr.6/2007, art.15 alin.1, s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în legea nr.555/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodată, potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Acest spor de confidențialitate nu a fost acordat reclamantei, în mod discriminatoriu față de celelalte categorii de personal pentru care există această obligație, deși potrivit art.99 lit. d din Legea nr.303/2004 republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, constituie abatere disciplinară nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii, arătând că sporul solicitat nu este stabilit prin lege iar prin neacordarea sporului de confidențialitate nu s-a creat o situație discriminatorie, deoarece diferitele categorii profesionale nu se află în situații comparabile, care să impună un tratament nediferențiat.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
În temeiul art. 137 cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA:
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța a apreciat-o ca nefondată, pârâta având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel conform art.282 muncii justifică calitatea procesuala, excepția urmând a fi respinsă.
Prin sentința civilă nr. 821/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților Ministerul Justiției B și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință:
Au fost obligați pârâții în solidar, să plătească în favoarea reclamantei, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 19.12.2005 și în continuare, sume care urmau a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, conform sentinței.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că prin natura profesiei de magistrat, reclamanta desfășoară o activitate ce implică administrarea sau cel puțin contactul cu informații confidențiale și pentru că nu îndeplinește o funcție de demnitate publică, se află în aceeași situație ca și restul personalului din unitățile bugetare căruia pentru faptul îndeplinirii obligației de confidențialitate i-a fost recunoscut și dreptul corelativ salarial.
Se mai precizează că, corelativ obligației de confidențialitate, pârâții au obligația de plată a sporului salarial corespunzător, în caz contrar încălcându-se principiile constituționale privind discriminarea, dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la salariu pentru muncă prestată.
Tratamentul discriminatoriu față de reclamantă a fost reținut nu numai în raport de alte categorii de persoane, ci și de judecători care beneficiază de acest spor. Deci, din moment ce reclamanta este într-o situație identică (nu doar comparabilă) cu restul personalului din unitățile bugetare sub aspectul prestării unei munci în mod continuu sau succesiv cu efectul identic al executării aceleiași obligații de confidențialitate la fel ca și restul personalului, rezultă că aceasta nu poate fi tratată diferit, discriminatoriu față de restul personalului, prin refuzul acordării sporului de confidențialitate.
Pe aceeași idee a discriminării reclamantei, s-au avut în vedere și opiniile în această materie exprimate în doctrina și practica judiciară.
În drept s-au reținut dispozițiile art. 2 pct.1, art. 7 și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, art. 14 din și Protocolul 12 la aceasta, art. 4 din Carta social-europeană revizuită, Codul muncii, Constituția României, art. 2 pct.2 din Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 27 alin.1 din nr.OG 137/2000.
În privința actualizării prejudiciului s-a făcut aplicațiunea disp. art. 1082 cod civil și art. 161 alin.4 Codul muncii, iar pentru dispoziția de operare în carnetul de muncă al reclamantei a sporului de confidențialitate disp. art. 6 și 7 din Decretul-Lege nr. 92/1976, Legea nr. 130/1999 și art. 296 din Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților.
Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat admiterea recursului său și modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii acțiunii formulată împotriva sa, cu motivarea că nu are calitatea de angajator al reclamantei și nu are nicio atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.
În drept invocă art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Bas olicitat admiterea recursului său și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În expunerea de motive arată că prin hotărârea atacată se acordă alte drepturi decât cele stabilite prin lege, tinzând la modificarea actelor normative, ceea ce este inadmisibil, întrucât acest fapt a fost apreciat de Curtea Constituțională ca o depășire a puterii judecătorești.
Se invocă Decizia Curții Constituționale din 27.05.2009 prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul, pe de altă parte, reținând că are competența de a asigura interpretarea și aplicarea militară a legii de către toate instanțele, cu respectarea principiului separației puterilor în stat.
Deci, Decizia nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate constitui temei pentru admiterea acțiunii reclamantei.
Mai departe se susține că reclamanta este salarizată în temeiul unei legi speciale în cuprinsul căreia nu există temei pentru acordarea sporului solicitat.
Se invocă apoi greșita reținere a unei discriminări între magistrați și alte categorii profesionale prin prisma Deciziilor Curții Constituționale nr. 818, 819, 820/3.07.2008 și 1325/4.12.2008 și că prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege s-ar depăși limitele puterii judecătorești și s-ar acorda un drept prin adăugare la lege.
În drept se invocă art. 304 pct. 4 și 9 raportat la art. 312 Cod procedură civilă.
Reclamanta nu a depus întâmpinare în cauză.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și din oficiu potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază recursurile de față ca nefondate, urmând a le respinge în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Astfel, în ceea ce privește recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, este a se reține că potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
De asemenea, nefondat se privește a fi și recursul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților pentru următoarele considerente:
Reclamanta are calitatea de judecător în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA.
În această calitate a solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% în baza Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006.
Față de obiectul cauzei, Curtea va reține că prin Decizia nr.46 pronunțată de - Secțiile Unite, în dosar nr.27/2008, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Potrivit art.329 Cod pr.civilă:
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."
Având în vedere aceste din urmă dispoziții legale enunțate și raportat la faptul că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii, problematica sporului de confidențialitate în privința magistraților și a personalului auxiliar de specialitate a fost tranșată în sens pozitiv, Curtea apreciază sentința atacată ca legală și temeinică, apreciind deci pe deplin aplicabile dispozițiile Deciziei nr.46 a și ca urmare va respinge excepția inaplicabilității ei invocată prin intermediul recursului Ministerului Justiției și Libertăților, întrucât decizia Curții Constituționale din data de 27 mai 2009 prin care s-a constatat existența unui conflict de natură constituțională între puterea legislativă și cea executivă, pe de o parte, și cea judecătorească, pe de altă parte, în sensul că "în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art.126 alin.3 din Constituție, are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.4 din Constituția României" și că " nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora", produce efecte numai pe viitor, asupra soluțiilor ce se vor pronunța, nu și pentru trecut, Decizia nr.46 a fiind anterioară deciziei Curții Constituționale (prima din 15.12.2008, iar cea de-a doua din 27.05.2009).
Mai mult decât atât, nu pot fi ignorate prevederile art.329 Cod procedură civilă potrivit cărora deciziile pronunțate de în recurs în interesul legii suntobligatorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâtele Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva sentinței civile nr. 821/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. NV, Tehnored. IM, 5x. 25.11.2009
Jud.fond- L,
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Ana Doriani
