Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 106/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 106/
Ședința publică de la 22 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
Asistenți Judiciari: - -
-
Grefier
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamantei, precum și a pârâților Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosar, prin serviciul registratură s-a depus de reclamantă o notă de ședință cu privire la excepția prescripției invocată de MJ și se mai constată depusă o cerere de amânare pentru pregătirea apărării de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV.
Instanța respinge cererea de amânare pentru pregătirea apărării formulată de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV având în vedere că acest pârât a mai formulat o cerere pentru aceleași motive la termenul din 10.09.2008, cauza fiind amânată pentru alte motive, pârâtul având timp pentru pregătirea apărării.
Se constată că prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Instanța deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 27, pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art.28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiuni invocată prin întâmpinări de pârâții Ministerul Justiției și MEF la filele 13 și 27, instanța se va pronunța odată cu fondul.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 1.09.2008 reclamanta a chemat in judecata pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 28.05.2005 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pentru viitor; actualizarea sumelor stabilite cu indicele de inflație până la data plății efective și dobânda legală prevăzută de OG nr.9/2000;
- obligarea pârâtului MEF să aloce sumele necesare efectuării plăților;
- obligarea Curții de APEL BRAȘOV la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta funcționează ca ersonal p. de specialitate/grefier la Judecătoria Brașov începând cu data de 22.03.2005.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Pârâta Curtea de APEL BRAȘOV a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea acțiunii arătând că actuala lege de salarizare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate este nr.OUG 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007 iar acest act normativ nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Coroborând dispozițiile OUG8/2007 la cele cuprinse în decizia nr. 21/2008 a J, pârâta consideră că acordarea acestui spor se poate realiza numai până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2007 însă nu și pentru viitor.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției este criticata sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Referitor la actualizarea sumelor se arată că sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 cod civil potrivit cărora se poate aplica doar dobânda legală de la data formulării acțiunii. Solicita respingerea pretențiilor privind actualizarea sumelor solicitate in raport cu indicele de inflație si plata dobânzii legale.
Invoca excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru drepturile mai vechi de 3 ani de la data introducerii acțiunii.
Prin întâmpinarea formulată de se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamante iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Aceasta excepție a fost respinsa cu argumentele expuse in încheierea de ședința din 22.10.2008.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.
In probațiune s-a depus copie de pe cartea de munca a reclamantei.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Brașov începând cu data de 22.03.2005.
În ceea ce privește excepția prescrierii dreptului material la acțiune, instanța constata ca este întemeiata.
Pretențiile aferente perioadei 28.05.2005- 31.08.2005, pretinse de reclamanta sunt prescrise nefiind formulate in termen de 3 ani de la data nașterii dreptului. De altfel, acțiunea reclamanților este formulată in data de 1.09.2008 si raportat la aceasta data, cu respectarea termenului general de prescripție, reclamanta putea solicita drepturi salariale doar din 1.09.2005.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor (contractul sau legea) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 Cod Civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speța.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Va respinge ca prescrise restul pretențiilor reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 28.05.2005 - 31.08.2005, excepție invocată de pârâții Ministerul Justiției și MEF.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta - personal auxiliar, cu domiciliul ales la Judecătoria Brașov,-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,-, TRIBUNALUL BRAȘOV cu sediul în B,-, Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, MEF cu sediul ales la reprezentantul în teritoriu DGFP B, B- - nr.7 și în consecință:
Obligă pârâții 1, 2, 3 să plătească reclamantei sporul de 50% pentru perioada 1.09.2005 - până la data pronunțării prezentei sentințe și pe viitor până la noi dispoziții legale, actualizat cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale până la plata efectivă.
Obligă MEF să aloce numele necesar efectuării plăților susmenționate.
Obligă Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în cartea de muncă a reclamantei.
Respinge restul pretențiilor ca prescrise.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 22 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
GREFIER,
Red: AP/24.10.2008
Dact: MD/27.10.2008 - 7 ex.
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
