Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1071/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA CIVIL, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVIL NR. 1071/R-CM
Ședința public din 03 Iunie 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Maria Ploscă judector
Judector: - -
Judector: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, recursurile declarate de pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de ctre Direcția General a Finanțelor Publice a județului V și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR, cu sediul la aceeași adres, împotriva sentinței civile nr.366 din 31 martie 2009, pronunțat de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința public din 27 mai 2009, iar discuțiile au fost consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, care face parte integrant din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânat pentru astzi când s-a dat urmtoarea soluție.
CURTEA
Asupra recursurilor de faț:
Prin cererea înregistrat la aceast instanț la data de 21 ianuarie 2009, reclamanta a chemat în judecat pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Pite ști și Tribunalul Vâlcea, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța s fie obligați pârâții s le plteasc drepturile reprezentând creșterile salariale prevzute de OG nr.10/2007, la art. 1 alin. 1 începând cu 23.10.2008 și pân la rmânerea irevocabil a hotrârii judectorești, precum și pe viitor, actualizate la data plții efective în trei etape astfel; cu 5 % începând cu data de 1.01.2007, faț de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1.04.2007, faț de nivelul din luna martie 2007; cu 11 % începând cu data de 1.10.2007, faț de nivelul din luna septembrie 2007; s fie obligați pârâții la plata dobânzilor legale calculate conform art. 3 din OG9/2000; s se efectueze mențiunile corespunztoare în carnetele de munc, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce fondurile necesare plții sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii, reclamanta a artat c a îndeplinit funcția de procuror, începând din 09.05.2006, iar prin Decretul nr. 961/23.10.2008 a fost eliberat din funcția de procuror și numit în funcția de judector, la Judec toria Horezu.
În calitate de procuror, prin sentința civil nr.318/07.04.2008 pronunțat de Tribunalul Vâlceas -a dispus obligarea pârâților Ministerul Public, Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Pite ști, Parchetul de pe lâng Tribunalul Vâlcea și Ministerul Economiei și Finanțelor la plata drepturilor salariale reprezentând creșteri salariale prevzute de nr.OG10/2007, sume actualizate cu indicele de inflație începând cu data scadenței și pân la data plții efective. A mai artat c hotrârea pronunțat nu este opozabil pârâților din prezenta cauz.
Reclamanta a învederat instanței c prin acte normative succesive, respectiv OG 6, 8, 10 și 11/2007 au fost prevzute creșteri salariale ale diferitelor categorii profesionale din sectorul bugetar, excepție fcând doar judectorii și procurorii.
În acest fel s-a creat un caz de discriminare care poate fi înlturat doar prin acordarea creșterilor salariale în cauz categoriilor profesionale care au fost exceptate.
În drept, acțiunea a fost întemeiat pe dispozițiile art. 21 alin. 1 din OG 137/2000, astfel cum a fost modificat și completat, art. 16 și 20 din Constituția României, decizia nr. 447/15.09.2005 a Curții Constituționale, OG nr. 147/2000, art. 5 din Codul muncii, art. 14 din Convenția European a Drepturilor Omului.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertților a formulat întâmpinare, în temeiul dispozițiilor art.115 Cod procedur civil, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei pentru urmtoarele considerente: în mod netemeinic se face referire la acte normative care reglementeaz salarizarea altor categorii profesionale; dispozițiile OG 3/2006 au fost abrogate prin OUG 27/2006; pretenția reclamantei este cu atât mai nefondat cu cât în anul 2006 indemnizațiile magistraților au fost substanțial majorate prin noua gril de salarizare; reclamanta este salarizat în temeiul unei legi speciale, neputând beneficia de alte drepturi neprevzute în favoarea ei; în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul OG 137/2000; orice diferenț de tratament nu semnific, automat, înclcarea art.14 din Convenție, referitor la discriminare.
De asemenea, au fost invocate și Deciziile nr.818/819/820/ 03.07.2008 pronunțate de Curtea Constituțional, pe motivul c acțiunea introductiv are ca obiect acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege sau tinde la modificarea actelor normative și astfel s intr în sfer puterii legislative.
În cauz a formulat întâmpinare și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în temeiul dispozițiilor art. 115 cod procedur civil, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind introdus împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv, motivat de faptul c între prți nu exist raporturi juridice de dreptul muncii iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiat. In motivarea întâmpinrii se arat c reclamanții invoc instituirea unei discriminrii în raport cu judectorii de la instanța suprem și faț de alte categorii de personal din sectorul bugetar, îns fiind salarizați în baza unei legi speciale nu pot beneficia de alte drepturi neprevzute în favoarea lor. Mai arat c nu solicit aplicarea unor drepturi stabilite prin lege și neacordate de ctre angajator, ci urmresc pronunțarea unei hotrâri judectorești prin care s extind dispozițiile legale ale actelor normative criticate (OG 10 / 2007; Legea 154 / 1998 ).
Prin sentința civil nr.75/F-CM/10.02.2009, pronunțat de Curtea de Apel Pite știs -a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.
Prin sentința nr.366/31.03.2009, Tribunalul Vâlceaaa dmis acțiunea formulat de reclamant, a bligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Pite ști și Tribunalul Vâlceas plteasc reclamantei creșterile salariale prevzute de OG10/2007 la art.1 alin.1, începând cu data de 23.10.2008, actualizate în raport de indicele de inflație de la data plții efective și s efectueze mențiunile corespunztoare în carnetul de munc al reclamantei, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat s aloce fondurile necesare plții sumelor neîncasate de reclamant.
A fost respins excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut urmtoarele:
"În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerului Finanțelor Publice, tribunalul a constatat c nu este întemeiat faț de împrejurarea c, într-adevr, între prți nu exist raporturi juridice de dreptul muncii, îns s-a solicitat obligarea acestui pârât la alocarea fondurilor bnești necesare plții acestor drepturi. În consecinț, a fost respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerului Finanțelor Publice.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat c prin sentința civil nr.318/07.04.2008, pronunțat de Tribunalul Vâlcea, a fost admis excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâților Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii și Ministerului Economiei și Finanțelor și s-a respins acțiunea ca fiind introdus împotriva unor persoane lipsite de calitate procesual pasiv.
S-a respins excepția inadmisibilitții acțiunii și a necompetenței materiale de soluționare a cauzei invocat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-a admis in parte acțiunea și cererea de intervenție principal formulat de reclamanții, -, a, G, G, și cererea de intervenție în interes propriu formulat de intervenientul și au fost obligați pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Pite ști și Parchetul de pe lâng Tribunalul Vâlceas plteasc reclamanților și intervenientului creșterile salariale prevzute de nr.OG 10/2007, astfel de 5% (faț de nivelul lunii decembrie 2006) începând cu data de 01.01.2007; de 2% (faț de nivelul lunii martie 2007) începând cu perioada 01.04.2007 și de 11% (faț de nivelul lunii septembrie 2007) începând cu data de 01.10.2007, sume actualizate cu indicele de inflație începând cu data scadenței și pân la data plții efective. De asemenea, au fost obligați acești pârâți s efectueze mențiunile corespunztoare în carnetul de munc al reclamanților.
Potrivit dispozițiilor art.155 din Legea 53/2003, act normativ aplicabil și reclamantei, noțiunea de "salariu" cuprinde salariul de baz, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Dreptul la salariu este, în accepțiunea Codului muncii și Constituției României, un drept fundamental și principalul drept al salariatului, noțiune generic în cadrul creia, cu delimitrile de rigoare, sunt incluși și reclamanții.
Salariul, indemnizația în speța dedus judecții, se impune a fi luat în considerare alturi de sporurile și adaosurile statuate de legiuitor pentru a nu se ajunge astfel la golirea de sens a acestei noțiuni.
Faț de acest aspect, relativ la cererea introductiv de instanț, tribunalul a reținut c prin Ordonanța de Guvern nr.10/2007, au fost stipulate creșteri salariale ce se vor acorda pe parcursul anului 2007 personalului bugetar și celui care ocup funcții de demnitate public.
Conform art.1 din acest act normativ, salariile de baz ale categoriilor menționate se majoreaz în 3 etape, dup cum urmeaz: cu 5 % începând cu 01.01.2007, faț de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2 % începând cu data de 01.04.2007 faț de nivelul din luna martie 2007 și cu 11 % începând cu 01.10.2007 faț de nivelul din luna septembrie 2007.
Aceste creșteri salariale nu au fost acordate și magistraților, motivându-se, printre altele și prin aceea c aceast categorie profesional a beneficiat de mriri salariale substanțiale pe parcursul anilor 2006 și 2007.
Aceast aprare a fost înlturat, întrucât creșterile salariale prevzute de Ordonanța 10/2007 se acord și persoanelor care ocup funcții de demnitate public, în aceast categorie intrând Înalta Curte de Casație si Justiție, Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție și Procurorul General al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, Prim Procurorului general și acestuia.
Pe de alt parte, unul din principiile fundamentale ale dreptului muncii este și cel al nediscriminrii, stipulat de dispozițiile art. 5 din cod, în raport de care, în cadrul relațiilor de munc funcționeaz principiul egalitții de tratament faț de toți salariații și angajatorii.
În aceeași ordine de idei, tribunalul a reținut c potrivit art. 2 alin.1 din nr.OG137/2000, astfel cum a fost completat și modificat, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferinț, pe baz de orice criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlturarea recunoașterii, folosinței sau exercitrii, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și eventual sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Conform alin.2 al aceluiași text de lege, sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaz anumite persoane faț de altele, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Din examinarea textului legal (OG nr.10/2007), precum și a aprrilor formulate în cauz de ctre pârâți, tribunalul nu a reținut invocarea în speța dedus judecții sau dovedirea existenței vreunui scop legitim care s conduc la înlturarea categoriei reclamantei de la beneficiul creșterilor salariale prev. de art. 1 lit. a, b și c din OG 10/2007.
Așa fiind, instanța a apreciat ca discriminatorie prevederea legal prin care se acord creșteri salariale doar anumitor categorii de personal din sectorul bugetar și persoanelor care ocup funcții de demnitate public.
La cele menționate anterior s-a adugat și faptul c dispozițiile art.4 și art.16 din Constituția României consacr principiul egalitții între cetțeni prin excluderea privilegiilor și a discriminrii, iar în raport de art.20 din legea fundamental, art.23 din Declarația Universal a Drepturilor Omului, care face parte din dreptul intern, statueaz c tuturor salariaților care presteaz o munc le este recunoscut dreptul la plat egal pentru munc egal.
aplicabile în speț sunt și dispozițiile art.14 din Convenția European a Drepturilor Omului care reglementeaz interzicerea discriminrii.
Pentru considerentele expuse, instanța a admis acțiunea și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Pite ști și Tribunalul Vâlceas plteasc reclamantei creșterile salariale prevzute de OG10/2007 la art.1 alin.1, începând cu data de 23.10.2008, actualizate în raport de indicele de inflație de la data plții efective.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor drepturi bnești, tribunalul a considerat c este întemeiat din perspectiva dispozițiilor art.161 pct.4 Codul muncii, precum și a faptului c prin aceasta se realizeaz o corelație între salariul real și salariul nominal de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul la care pârâții îi datorau drepturile bnești în cauz și momentul în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului. Aceasta deoarece principala funcție a indexrii este aceea de a atenua efectele inflației asupra nivelului de trai.
Aceiași pârâți au fost obligați s efectueze mențiunile corespunztoare în carnetul de munc al reclamantei.
Pentru a asigura plata efectiv a acestor drepturi, a fost admis acțiunea și împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și a fost obligat acest pârât s aloce fondurile necesare achitrii de ctre ceilalți pârâți a sumelor neîncasate de reclamant."
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au formulat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertților și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de ctre Direcția General a Finanțelor Publice
Recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertților a susținut c sentința este nelegal prin prisma motivelor de recurs prevzute de art.304 pct.4 și 9 Cod procedur civil.
În dezvoltarea motivului de recurs prev. de art.304 pct.4 Cod procedur civil s-a susținut c prima instanț a depșit atribuțiile puterii judectorești prin admiterea acțiunii, deoarece drepturile solicitate de reclamant nu sunt prevzute de legislația în vigoare.
În susținerea motivului de recurs prev. de art.304 pct.9 Cod procedur civil s-a artat c instanța de fond a apreciat ca fiind discriminatorie prevederea legal prin care se acord creșteri salariale doar anumitor categorii de personal din sectorul bugetar și persoanelor care ocup funcții de demnitate public, fr a avea în vedere deciziile nr.818, 819 și 820 din 3 iulie 2008 ale Curții Constituționale, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicat de Ministerul Justiției și s-a constatat c prevederile art.1, art.2 și art.27 din nr.OG137/2000 sunt neconstituționale.
De asemeni, prima instanț nu a avut în vedere decizia nr.1325 din 4 decembrie 2008 Curții Constituționale, care a statuat c "dispozițiile nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în msura în care din acestea se desprinde înțelesul c instanțele judectorești au competența s anuleze ori s refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând c sunt discriminatorii și s le înlocuiasc cu norme create pe cale judiciar sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative."
Se invoc faptul c în mod greșit prima instanț a admis acțiunea și l-a obligat pe acest pârât s fac mențiunile corespunztoare în carnetul de munc al intimatei-reclamante, întrucât acest pârât nu are calitate de angajator.
Recurentul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția General a Finanțelor Publice a susținut c hotrârea primei instanțe este nelegal și netemeinic pentru c în mod greșit a fost respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a acestui pârât, iar pe fondul cauzei greșit a fost admis acțiunea reclamantei, neavând nici un suport legal.
Se susține c acesta este terț faț de raportul dedus judecții, neavând calitate de ordonator principal de credite și nefiind solicitat deschiderea de credite, așa cum obligatoriu prevede legea bugetului de stat, astfel c în mod greșit a fost obligat la alocarea sumelor pretinse cu titlu de creșteri salariale.
Acest recurent și-a încadrat recursul în art.304 pct.9 Cod procedur civil, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței și respingerea acțiunii în principal ca fiind introdus împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv, iar în subsidiar ca neîntemeiat.
Examinând sentința recurat sub aspectul motivelor de recurs invocate de recurenți, cât și din oficiu, sub toate aspectele, având în vedere dispozițiile art.3041Cod procedur civil, în raport cu actele dosarului, Curtea constat urmtoarele:
Drepturile bnești solicitate de reclamant prin acțiune începând cu data de 23 octombrie 2008, reprezint sporuri salariale prevzute de Ordonanța nr.10 din 31 ianuarie 2007, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit nr.OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III din Legea nr.154/1998 și a indemnizațiilor pentru persoane care ocup funcții de demnitate public.
Deși prima instanț reține în considerente c reclamanta a obținut prin sentința civil nr.318 din 7 aprilie 2008 Tribunalului Vâlcea creșterile salariale prevzute de Ordonanța nr.10/2007, în mod greșit și fr nici un suport legal admite acțiunea formulat de ctre aceeași reclamant și oblig pe pârâți s plteasc creșterile salariale prevzute de aceast ordonanț începând și cu data de 23 octombrie 2008, actualizate în raport de indicele de inflație de la data plții efective.
Întreaga motivare a hotrârii prin care s-a admis aceast acțiune greșit, se bazeaz pe principiul discriminrii prevzut de nr.OG137/2000 și contravine deciziilor Curții Constituționale nr.818, 819, 820 și 1325/2008, prin care s-au declarat neconstituționale prevederile art.1, 2 și 27 din aceast ordonanț.
Se constat c hotrârea pronunțat de tribunal este nelegal pentru motivul de recurs prevzut de art.304 pct.9 Cod procedur civil, întrucât drepturile solicitate începând cu octombrie 2008 nu sunt prevzute de lege.
Pentru considerentele expuse, în baza art.312 pct.3 Cod procedur civil, urmeaz a se admite recursurile formulate de cei doi pârâți și drept consecinț a se casa sentința, iar pe fond se va respinge acțiunea formulat de ctre reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat de ctre DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE V, împotriva sentinței civile nr.366 din 31 martie 2009, pronunțat de Tribunalul Vâlcea.
Caseaz sentința și pe fond respinge acțiunea formulat de reclamanta.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, astzi 03 iunie 2009, la Curtea de Apel Pite ști - Secția civil, pentru cauze privind conflicte de munc și asigurri sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Pl.,
Grefier,
Red.Pl.
Tehnored.
Ex.4./02.07.2009
Jud.fond.
;
Președinte:Maria PloscăJudecători:Maria Ploscă, Irina Tănase, Lică Togan
