Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1097/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1097/2009
Ședința publică de la 29 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Monica Maria Cismaru
- - - - JUDECĂTOR 3: Victor
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de reclamanții, -, și și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva sentinței civile nr. 930/03.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Față de împrejurarea că tot personalul auxiliar al Curții de APEL ALBA IULIA are calitatea de parte în dosar, a fost desemnată de la Tribunalul Albad -na grefier să participe în calitate de grefier la soluționarea dosarului.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, față de actele și lucrările depuse în dosar și împrejurarea că recurenții solicită judecarea recursurilor în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar civil nr- reclamanții, R, A, și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru ca pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților:
1. să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu data de 30.04.2006 și în continuare, adică și pe viitor, sume care să fie actualizate în raport cu indicele de inflație de la data solicitată și până la data plății efective a drepturilor bănești,
2. Curtea de APEL ALBA IULIA să fie obligată la efectuarea mențiunilor in carnetul de munca
3. Pârâtul Ministerul Economiei si Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea în fapt a acțiuni reclamanții arată că în scopul asigurării eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost edictate mai multe acte normative, menite să ofere categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la astfel de informații.
Astfel, potrivit art. unic pct. 1 din Legea nr. 444/2006, pentru aprobarea OG nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că " pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate." Astfel, judecătorii militari beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară.
De asemenea, in temeiul dispozițiilor art.15 alin.1 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut ca sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr. 444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodată, potrivit art. 20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
In temeiul rt. 231. alin. 3 OG nr.137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, "entru p. păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului., tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențialitate.
Potrivit rt. 78 alin.(1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor de pe lângă acestea, "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor de pe lângă acestea este obligat sa păstreze secretul profesional, confidențialitatea in legătura cu faptele si informațiile despre care ia cunoștința in exercitarea funcției, cu privire la procese aflate in curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul". De asemenea potrivit art. 9 din Codul Deontologic al Personalului de Specialitate al Instanțelor Judecătorești și al Parchetelor de pe lângă acestea: "Personalul auxiliar de specialitate are obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate de exercitarea profesiei, informațiile obținute pe parcursul desfășurării activității profesionale", iar potrivit art. 10 din același document "Personalul auxiliar de specialitate trebuie să se abțină de la orice încercare de a obține date sau informații pe care nu este îndreptățit să le cunoască".
Pentru a fi in situația unei fapte de discriminare, trebuie sa existe doua situații comparabile la care tratamentul aplicat sa fi fost diferit., tratamentul diferențiat trebuie sa urmărească sau sa aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, in condiții de egalitate, a drepturilor omului si a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vieții publice.
Astfel, pe de o parte, judecătorii militari, precum si membrii Consiliului Director al CNCD, beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară/indemnizație, iar judecătorii civili (care controlează inclusiv actele CNCD) și personalul auxiliar de specialitate nu beneficiază de un astfel de spor, deși nerespectarea confidențialității lucrărilor reprezintă o abatere disciplinara.
Acest fapt determina incidenta unui tratament discriminatoriu, ce are ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței si exercitării, in condiții de egalitate, a dreptului la remunerarea pentru păstrarea confidențialității unor date.
Art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, si jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, sistemul european de protecție având în vedere și această sursă, care completează Convenția, formând un bloc de convenționalitate și ale căror dispoziții mai favorabile sunt aplicabile direct în dreptul român, potrivit art. 11 și 20 din Constituția României, prevede că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.
In baza art. 21 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările ulterioare, aduse prin Legea nr. 48/2002, nr.OG 77/2003 si Legea nr. 27/2004, in toate cazurile de discriminare prevăzute în ordonanță persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, cererea de despăgubire fiind scutită de taxă judiciară de timbru.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin punctul de vedere depus la dosar ( 18-20) a arătat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, legat de articolul 14 privind interzicerea discriminării, a apreciat că diferența de tratament devine discriminare, atunci când se introduc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Pentru ca o faptă să fie calificată ca faptă de discriminare trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții:
Existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție și referință.
Existența unui criteriu de discriminare potrivit art. 2, alin. 1 din OG nr. 137/2000 republicată.
Susține de asemenea că CNCD nu are competența materială de a se pronunța cu privire la sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar.
Prin întâmpinarea formulată (fila 14) pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA solicită să se admită acțiunea în limita prevăzută de dispozițiile Deciziei nr. 46 din 15 decembrie 2008 pronunțată de J în dosarul nr. 27/2008, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al parchetului de pe lângă
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinarea formulată (27-31) solicită a se constata că prezenta acțiune este neîntemeiată și pe cale de consecință să se dispună respingerea acesteia, susținând că nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate personalului auxiliar. Personalul auxiliar al instanțelor reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea 567/2004, cu drepturi și îndatoriri specifice și cu drepturi salariale stabilite prin lege specială.
Cu privire la starea de discriminare invocată de reclamanți arată că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art. 137 Cod Procedură civilă instanța s-a pronunțat cu prioritate asupra excepțiilor care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea fondului cauzei.
Astfel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, s-au reținut următoarele:
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de confidențialitate, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Față de aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.137 pr.civilă, acțiunea urmând a fi respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța a admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, acțiunea urmând fiind respinsă față de acesta, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin sentința civilă nr. 930/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, invocată din oficiu.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, R, A, și, împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință:
Au fost obligați pârâții în solidar, să plătească în favoarea reclamanților, R, A, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 30.04.2006-03.06.2009 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
Au fost obligați pârâții în solidar să plătească în favoarea reclamanților, și corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, după cum urmează:
- pentru reclamanta, în perioada 10.01.2008-03.06.2009;
- pentru reclamanta, în perioada 03.01.2008-03.06.2009;
- pentru reclamanta, în perioada 03.03.2008-03.06.2009;
- pentru reclamanta, în perioada 15.06.2007-03.06.2009;
- pentru reclamanta, în perioada 17.12.2008-03.06.2009;
- pentru reclamanta, în perioada 17.12.2008-03.06.2009;
- pentru reclamanta, în perioada 15.02.2008-03.06.2009;
- pentru reclamanta, în perioada 30.04.2006-01.05.2007 și 29.12.2008 -03.06.2009;
și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților, conform sentinței.
A fost respinsă cererea reclamanților, și privind plata sporului de confidențialitate, în procent de 15%, după cum urmează:
- pentru reclamanta, în perioada 30.04.2006-09.01.2008;
- pentru reclamanta, în perioada 30.04.2006-02.01.2008;
- pentru reclamanta, în perioada 30.04.2006-02.03.2008;
- pentru reclamanta, în perioada 30.04.2006-14.06.2007;
- pentru reclamanta, în perioada 30.04.2006-16.12.2008;
- pentru reclamanta, în perioada 30.04.2006-16.12.2008;
- pentru reclamanta, în perioada 30.04.2006-14.02.2008;
- pentru reclamanta, în perioada 02.05.2007- 28.12.2008;
A fost respinsă acțiunea civilă față de reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL ALBA IULIA.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâților Ministerul Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că personalului auxiliar de specialitate îi sunt incidente dispozițiile art. 78 din Legea nr. 576/2004 și ca urmare și prevederile Deciziei nr. 43/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin.3 Cod procedură civilă.
În privința reclamanților, -, acțiunea a fost respinsă pe considerentul că aceștia sunt încadrați în categoria personalului conex și nu al celui auxiliar, potrivit art. 3 alin.3 din Legea nr. 567/2004.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, -, și, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii lor.
În expunerea de motive arată că au calitatea de agent procedural, aprod și șofer, funcții conexe personalului auxiliar, însă potrivit art. 4 din Legea nr. 567/2004 au obligația să respecte confidențialitatea în cadrul atribuțiilor pe care le îndeplinesc în baza art. 65 și 66 din Hotărârea nr. 387/2005.
În drept invocă art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței civile nr. 930/2009 a Tribunalului Albaa declarat recurs și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B, solicitând solicitat admiterea recursului său, casarea sentinței atacate și pe fond respingerea cererii de chemare în judecată.
În motivare a invocat prin prisma dispozițiilor art. 304 pct.4 Cod procedură civilă depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, raportat la Decizia Curții Constituționale din data de 27.05.2009, apreciindu-se că prin hotărârea pronunțată instanța a adăugat la textul de lege prin încălcarea atribuțiilor conferite puterii judecătorești.
Al doilea motiv de recurs vizează pct. 9 al art. 304 Cod procedură civilă, susținând că hotărârea este lipsită de temei legal, întrucât sporul de confidențialitate nu este recunoscut de lege pentru personalul auxiliar de specialitate, nu face obiectul art. 14 al CEDO, iar în cauză nu ne aflăm în situația unei discriminări.
În drept invocă art. 304 pct.4 și 9 coroborat cu art. 312 Cod procedură civilă.
În cauză nu s-au depus întâmpinări.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și din oficiu potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază recursul reclamanților ca fondat și cel al pârâtului ca nefondat, pentru următoarele considerente:
În privința recursului Ministerului Justiției și Libertăților, acesta urmează a fi respins având în vedere următoarele:
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar și conex în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA, conform adeverinței nr. 131/7/A/30.04.2009.
În această calitate au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% în baza Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006.
Față de obiectul cauzei, Curtea va reține că prin Decizia nr.46 pronunțată de - Secțiile Unite, în dosar nr.27/2008, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Potrivit art.329 Cod pr.civilă:
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."
Având în vedere aceste din urmă dispoziții legale enunțate și raportat la faptul că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii, problematica sporului de confidențialitate în privința magistraților și a personalului auxiliar de specialitate a fost tranșată în sens pozitiv, Curtea, raportat la dispozițiile art.312 Cod pr.civilă va respinge recursul Ministerului Justiției și Libertăților
Curtea apreciază deci pe deplin aplicabile dispozițiile Deciziei nr.46 a și ca urmare va respinge excepția inaplicabilității ei invocată prin intermediul recursului Ministerului Justiției și Libertăților, întrucât decizia Curții Constituționale din data de 27 mai 2009 prin care s-a constatat existența unui conflict de natură constituțională între puterea legislativă și cea executivă, pe de o parte, și cea judecătorească, pe de altă parte, în sensul că "în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art.126 alin.3 din Constituție, are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.4 din Constituția României" și că " nu poate să instituie, să modific e sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora", produce efecte numai pe viitor, asupra soluțiilor ce se vor pronunța, nu și pentru trecut, Decizia nr.46 a fiind anterioară deciziei Curții Constituționale (prima din 15.12.2008, iar cea de-a doua din 27.05.2009).
Mai mult decât atât, nu pot fi ignorate prevederile art.329 Cod pr.civilă potrivit cărora deciziile pronunțate de în recurs în interesul legii suntobligatorii.
Decizia nr. 46/2008 este însă aplicabilă și în privința recurenților reclamanți, în calitate de personal conex în noua reglementare a Legii nr. 567/2004.
Potrivit art. 3 din legea anterior menționată, la alin.1 se stipulează că "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT".
La aliniatul (3) se stipulează că "sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești funcțiile de agent procedural, aprod și șofer".
Deși art. 3 distinge între cele două categorii profesionale prin reglementarea lor în aliniate diferite, totuși la art. 4 se statuează că:
"Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, prevăzut la art. 3, este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei și să participe la formarea profesională continuă".
Din formularea dată de art. 4 rezultă că acest text face referire în privința îndatoririlor profesionale atât la personalul auxiliar, cât și la cel conex, astfel cum sunt ele prevăzute în Hotărârea nr. 387/2005.
Ca urmare, obligația de păstrare a confidențialității incumbă deci și recurenților reclamanți prin exercitarea atribuțiilor de mânuire, stocare, supraveghere, comunicare, etc. de acte și dosare, astfel încât acțiunea formulată de aceștia este pe deplin justificată în limita raportului de muncă avut de fiecare dintre reclamanții recurenți cu unitatea angajatoare, în lumina Deciziei nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Față de aceste aspecte, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul lor urmează a fi admis ca fondat, cu consecința modificării în parte a sentinței atacate și obligării pârâților la plata în favoarea reclamanților, -, și a sporului de confidențialitate de 15 % din salariul de bază, după cum urmează:
- pentru reclamanta pe perioada 17.09.2007-29.10.2009
- pentru reclamantul pe perioada 01.04.2008-29.10.2009
- pentru reclamanții, și pe perioada 3.02.2007-29.10.2009
- pentru reclamantul pe perioada 10.07.2006-29.10.2009
- pentru reclamantele și - pe perioada 30.04.2006-29.10.2009
precum și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective, cu obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, -, și împotriva sentinței civile nr. 930/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că obligă pârâții să plătească în favoarea reclamanților, -, și drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate în procent de 15 % din salariul de bază, după cum urmează:
- pentru reclamanta pe perioada 17.09.2007-29.10.2009
- pentru reclamantul pe perioada 01.04.2008-29.10.2009
- pentru reclamanții, și pe perioada 3.02.2007-29.10.2009
- pentru reclamantul pe perioada 10.07.2006-29.10.2009
- pentru reclamantele și - pe perioada 30.04.2006-29.10.2009
precum și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
Obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
GREFIER,
Red. NV, Tehnored. IM 5 ex. 7-12-2009
Jud.fond-,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Cismaru, Victor
