Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1125/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1125/2009
Ședința publică din 05 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Cismaru judecător
- - - judecător
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de reclamanții, recurent, U, împotriva sentinței civile nr. 571/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au înregistrat la dosar întâmpinări din partea intimatului pârât Tribunalul Sibiu și intimatul pârât Ministerul Justiției.
Instanța constată că se invocă de intimatul pârât Tribunalul Sibiu în întâmpinare excepția de tardivitate a recursului formulat de reclamanți.
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare pe excepția de tardivitate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Alba sub dosar nr - reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Sibiu, s-a solicitat:
- să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu anul 2004, și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație;
- s-a mai solicitat și obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă iar pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivare s-a arătat că prin discriminarea făcută, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele solicitate.
S-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 care prevede acordarea sporului pentru anumite categorii de salariați.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ și art.3 din Legea 444/2006 pentru aprobarea OG 19/2006 în ce privește personalul militar și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Se ajunge la concluzia că în mod paradoxal magistrații care dispun și supraveghează exercitarea unor activități prin care se obțin informații confidențiale nu beneficiază de spor de confidențialitate, în timp ce persoanele care execută dispozițiile respective, beneficiază.
A fost invocat disp.art.3 al.3 din Legea 656/2002, privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, modificată prin Legea 405/2006 în ce privește acordarea acestui spor.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Cauza a fost înregistrată la ribunalul Alba care și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu conform art.284 al.2 din Legea 53/2003, reclamanții funcționând ca și judecători în cadrul Judecătoriei Mediaș. Tribunalul Sibius -a abținut de la soluționarea cauzei, prin Încheierea nr.2/F/CC/2008 a Curții de APEL ALBA IULIA cauza a fost trimisă spre competentă soluționare Tribunalului Hunedoara care s-a abținut de la soluționarea cauzei iar prin Încheierea nr.119/F/CC/2008 pronunțată de Curtea de Apel, cauza fost trimisă Tribunalului Alba.
Prin sentința civilă nr.571/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar -, s-a admis excepția lipsei lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și respinge acțiunea reclamanților față de acest pârât.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, prin mandatar ales, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că prevederile art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea OG 19/2006 nu le sunt aplicabile reclamanților în calitate de judecători, întrucât sporul de confidențialitate li se cuvine doar cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract, angajaților instituțiilor publice de apărare națională de ordine publică și siguranță.
Acțiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor a fost respinsă pe considerentul că între reclamanți și acest pârât nu există niciun raport de muncă.
Împotriva acestei sentinței au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acestuia și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În expunerea de motive invocă dispozițiile art.301 Cod procedură civilă și art.284 alin.2-4 Cod procedură civilă, arătând că termenul de recurs în prezenta cauză este de 15 zile, iar pentru că hotărârea nu le-a fost comunicată, sunt încă în termenul de recurs legal.
Arată că singura comunicare a hotărârii s-a făcut pe numele reclamantului, mandatarul reclamanților, însă procedura de comunicare a fost realizată prin afișare, deși domiciliul lor ales este sediul Judecătoriei Mediaș, instituție publică cu program între 7-15, în afara acestor ore existând serviciu de pază permanent asigurat de jandarmi. În aceste condiții, consideră că în mod nejustificat agentul procedural a dispus afișarea citației la ușa instanței.
Susțin că în 29.05.2009, mandatarul părților se afla la serviciu, deci nu se poate reține incidența art.92.al.3 și 4 Cod procedură civilă partea finală.
Ca urmare, reclamanții au aflat de hotărâre abia în cursul lunii mai 2009, astfel încât solicită a se constata nelegală procedura de comunicare.
Invocă apoi dispozițiile art.68 Cod pr.civilă în sensul că mandatul din acțiune dat mandatarului nu și-a produs efectele, câtă vreme el nu a îmbrăcat forma cerută de lege, astfel că în mod greșit hotărârea atacată s-a comunicat acestuia și nu celorlalți reclamanți și ca urmare recursul de față apare ca fiind formulat în termen.
Sub aspectul fondului cauzei critică doar faptul că la 14.05.2008, singurul termen de judecată la ribunalul Alba, această instanță a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor fără a uni cu fondul și cu toate acestea, s-a pronunțat asupra fondului, fără ca vreo parte să fie prezentă.
În subsidiar, solicită, ca în situația în care se consideră că a pierdut termenul de recurs, să se ia în considerare cererea sa de aderare la recursul reclamanților, potrivit art.316 Cod procedură civilă raportat la art.293 al.1 Cod procedură civilă.
În drept invocă art.304 al.5 al.9 Cod procedură civilă raportat la art.312 al.3, 5 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare (9), pârâtul Tribunalul Sibiua invocat tardivitatea recursului.
Aceeași excepție este invocată și de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B prin întâmpinare (11-17), care însă face apărări și pe fondul cauzei, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.
Analizând recursul de față prin prisma excepției tardivității acestuia, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.301 Cod procedură civilă raportat la art.80 din Legea nr.168/1999, termenul de recurs în materia conflictelor de muncă este de 10 zile de la comunicarea hotărârii atacate și nu de 15 zile, așa cum în mod greșit invocă recurenții.
Din această perspectivă este a se reține faptul că hotărârea în prezent atacată a fost comunicată mandatarului ales, al reclamanților, la data de 29.05.2008, așa cum rezultă din fila de comunicare a hotărârii existentă la dosarul de fond la fila 22.
Analizând mai întâi situația numitului, trebuie menționat că acesta are atât calitatea de parte (reclamant), cât și pe cea de mandatar al celorlalți reclamanți. Deci a formulat acțiunea și în nume propriu, nu doar ca reprezentant al celorlalte părți.
În calitate de reclamant este lesne de observat că de la data comunicării hotărârii (29.05.2008) și până la data declarării recursului (25.05.2009) a trecut aproape 1 an de zile, deci recursul astfel declarat este tardiv.
Invocarea motivelor legate de nelegala comunicare a hotărârii atacate în condițiile afișării ei și a încălcării astfel a dispozițiilor art.92 al.4 Cod procedură civilă sunt fără relevanță atâta timp cât procedura de comunicare face dovada deplină a celor consemnate până la înscrierea în fals.
Mai mult decât atât, potrivit art.103 Cod procedură civilă:
"(1) Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
(2) În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării."
În acest context legal, se apreciază că la momentul la care atât numitul cât și ceilalți reclamanți recurenți au aflat despre hotărârea atacată, (așa cum susțin fiind vorba de luna mai 2009), era necesară investirea instanței de recurs cu o cerere de repunere în termenul de recurs prin care să se dovedească întreruperea procedural de recurs, dacă aceștia probau împiedicarea printr-o împrejurare termenului mai presus de voința lor de a exercita calea de atac.
Lipsa unei atari cereri din partea tuturor recurenților atrage însă decăderea lor din dreptul de a ataca hotărârea cu recurs, acesta fiind deci tardiv declarat.
În aceste condiții, celelalte critici referitoare la lipsa mandatului de reprezentare în formă legalizată potrivit art. 68 Cod procedură civilă sunt lipsite de relevanță, deși faptic existența acestuia nu se contestă, chiar dacă nu îmbracă forma cerută de lege, fiind făcut în lumina dispozițiilor art.114(5) Cod procedură civilă, având în vedere coparticiparea procesuală activă a reclamanților care sunt colegi în cadrul aceleiași instanțe, Judecătoria Mediaș, în calitate de JUDECĂTORI: Monica Maria Cismaru, Nicoleta Vesa, Victor
Raportat la această calitate, deși potrivit Constituției României toți cetățenii țării sunt egali în fața legii, deci drepturile procesuale și procedurale trebuie respectate fără niciun fel de deosebire, se poate totuși menționa că nu poate fi acceptată pasivitatea unor atari părți, cu asemenea calități, în ceea ce privește soarta propriei lor cauze, pasivitate dealtfel recunoscută prin intermediul motivelor de recurs.
Totodată, având în vedere cele anterior reținute, nu se mai impune analizarea admisibilității cererii de aderare la recurs formulată în temeiul art.316 raportat la art.293 al.1 Cod procedură civilă de către reclamantul, atâta timp cât acesta însuși are deja calitatea de recurent alături de ceilalți reclamanți, printr-o cerere comună, cerere asupra căreia Curtea s-a pronunțat în sensul reținerii excepției tardivității.
Chiar și dacă s-ar trece peste această excepție se va reține faptul că reclamanții nu au adus critici hotărârii atacate în ceea ce privește fondul cauzei, respectiv incidența dispozițiilor OG 137/2000, art.20 al.3 din Legea 556/2002 și art.3 din Legea 19/2006 invocate prin acțiune, ci doar referitor la reținerea de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, excepție soluționată corect atât din punct de vedere procedural, cât și pe fondul ei.
Față de toate aceste aspecte, Curtea va respinge recursul de față ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr.571/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr.571/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05.11.2009.
PREȘEDINTE: Monica Maria Cismaru - - - | JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 3: Victor - |
Grefier, |
Red. NV.
Tehnored. SM.
2ex.
Jud.fond:
Președinte:Monica Maria CismaruJudecători:Monica Maria Cismaru, Nicoleta Vesa, Victor
