Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1149/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar -
DECIZIA CIVILĂ NR.1149/2009
Ședința publică din 9 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - judecător
- - -judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B și reclamantul împotriva sentinței civile 947/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar -.
La apelul nominal făcut în cauză se contată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Având în vedere că judecător planificată în ședința de judecată pentru acest termen s-a abținut de la judecarea cauzei,completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la data de 9 noiembrie 2009.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constatată că ambii recurenți solicită judecare în lipsă și nemaifiind alte cererii formulate la dosar instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față;
În deliberare se constată că prin acțiune înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub dosar nr.-, reclamanții ,. G, - și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul ECONOMIEI ȘI Finanțelor, Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA solicitând ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, în contradictoriu cu, să se dispună:
- obligarea pârâților, în calitate de ordonatori principali, secundari și terțiari de credite la plata drepturilor de natură salarială reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, corespunzător raportului de serviciu al fiecărui reclamant;
- obligarea acestora la plata sumelor actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data plății efective și integrale a creanței;
- să fie obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul d emuncă al reclamanților, conform prezentei sentințe, la rămânerea ei irevocabilă.
- să fie obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necsare plății acestui spor.
În motivarea acțiunii lor, au arătat că au calitatea de personal auxiliar de specialitate la udecătoria Alba Iulia și că, potrivit art. 78 din Legea nr. 567/2004, au obligația să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției și că prin discriminarea făcută, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele solicitate în acțiune.
Au precizat că ulterior apariției Legii nr. 567/2004, prin art. 41 din OUG 6/2007 s-a specificat că "Funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea".
În plus, au arătat că prin Decizia nr.46/2008 a - Secțiile Unite, s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit dreptul la acordarea sporului de confidențialitate de 15%, pentru judecători, procurori, personal auxiliar de specialitate și magistrați asistenți.
S-au mai invocat prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ și dispozițiile art. 2 alin. 2 din OG 137/2000.
În drept, au invocat Legea nr. 567/2004 și OG nr.137/2000.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, cu motivarea că legile speciale de salarizare din domeniul justiției nu prevăd acordarea acestui spor, acest drept de natură salarială fiind prevăzut doar în favoarea personalului militar și a funcționarilor publici cu statut special, militari angajați pe bază de contract și personal civil din instituțiile de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În consecință, prin admiterea cererii, instanța ar depăși atribuțiile judecătorești, adăugând la lege, deoarece numai legiuitorul - puterea legislativă, poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare, solicitând admiterea în parte a acțiunii reclamanților în limitele prevăzute de decizia nr.46/2008 a și respingerea capătului de cerere vizând efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă ale reclamanților.
Prin sentința civilă nr.947/5.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr.-, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea nr.136/F/CC/9.06.2009 a Tribunalului Alba, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și și pe cale de consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții,. G, și - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba și în consecință:
- pârâții au fost obligați să plătească reclamanților, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate de 15% din salariul brut lunar, în formă actualizată, spor care să fie acordat și în continuare;
- pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților;
- s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba.
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță reținut, în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și, că este fondată deoarece, în cauză, se solicită obligarea la plata unor drepturi salariale, constând în sporul de confidențialitate, iar potrivit art.282 din Codul muncii, litigiul de muncă se stabilește între salariați și angajator, precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă și printre care nu se regăsesc pârâții de mai sus.
De asemenea s-a mai reținut că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Alba Iulia și că aceștia au solicitat acordarea sporului de 15% pentru confidențialitate, în baza art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006, care privește creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special.
Prin urmare, față de cele de mai sus și față de cele statuate cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr.46/2008 a, instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamanți.
În ce-l privește pe reclamantul, instanța a respins cererea de chemare în judecată formulată de acesta, cu motivarea că fiind agent procedural și făcând parte din personalul conex, nu intră sub incidența Deciziei nr.46/2008 a
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamantul și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, ambii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs, reclamantul a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii în limitele prevăzute de Decizia nr.21/2008 a cu motivarea că personalul conex, din care face parte, este salarizat tot în temeiul nr.OG8/2007 care se referă la salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, neexistând o lege specială de salarizare pentru agentul procedural.
În drept, a invocat art.304 pct.9 Cod proc.civ.
În recursul său, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamanților.
În expunerea motivelor sale de recurs a susținut că soluția instanței de fond este nelegală deoarece după pronunțarea deciziilor nr.818,819 și 820 din 3.07.2008 de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat o ingerință nepermisă a puterii judecătorești în sfera prerogativelor puterii legislative și executive, Decizia nr.46/15.12.2008 a J, nu poate constitui temei legal pentru admiterea acțiunii.
În drept, a invocat art.304 pct.9 Cod proc.civ.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, potrivit art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ, se constată următoarele:
Prin decizia nr. 46/15.12.2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că " În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic al acestora.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă, " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Până la intrarea în vigoare a Legii nr.567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, care la art.3 prevede:
"(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.
(2) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.
(3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer."
în vigoare a fost Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.
Potrivit rt. 132 alin.1 din Legea nr.92/1992, "La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetelefuncționează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu".
Prin urmare, până în anul 2004, nu a existat această diferențiere a personalului conex, de personalul auxiliar de specialitate, atât grefierii cât și aprozii și agenții procedurali fiind salarizați, conform Legii nr.50/1996 modificată și completată prin nr.OG83/2000, până la intrarea în vigoare a nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Ori, câtă vreme personalul conex este salarizat alături de personalul auxiliar de specialitate prin aceleași acte normative și față de considerentele Deciziei nr.XXXXVI/15.12.2008 a, se constată că aspectele critice invocate de către reclamant sunt fondate și că se impune modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii formulată de acesta.
Referitor la recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, instanța de control judiciar constată că, pentru aceleași considerente, este nefondat.
În plus, trebuie menționat că prin Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 a Curții Constituționale, referitoare la sesizarea formulată de Președintele României, domnul, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, s-a reținut că decizia pronunțată de Curtea Constituțională în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329 din Codul d e procedură civilă. De altfel, Curtea a statuat și cu alte ocazii că, potrivit competențelor sale, care sunt expres și limitativ prevăzute de art. 146 din Constituție și de Legea nr. 47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ, nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
În consecință, și sub acest aspect soluția pronunțată de prima instanță este temeinică și legală, neimpunându-se modificarea ei, în sensul celor solicitate de pârât, prin recurs.
În raport de cele ce preced, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ coroborat cu art.81 alin.1 din Legea nr.168/1999, Curtea va admite ca fondat recursul declarat de reclamant și va dispune modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii reclamantului așa cum a fost formulată.
În conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.947/5.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr.-
Modifică în parte sentința atacată în ce privește acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA, în sensul admiterii cererii și în consecință:
Obligă pârâții să plătească reclamantului,corespondent raportului de serviciu sumele reprezentând drepturile salariale cuvenite cu titlu spor de confidențialitate de 15% din salariul brut lunar, începând cu 15.12.2008 și până la 3.06.2009 precum și în continuare sume care urmează să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective.
Obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
(continuare decizie civilă nr.1149/2009)
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9.11. 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Doriani Ana
- - - - - -
Grefier,
Red.SM
Tehnored.SM/TM
Jud.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIEREA NR. 281/R/CC/2009
Ședința Camerei de Consiliu din 9 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - -JUDECĂTOR 2: Doriani Ana
- - -JUDECĂTOR 3: Cismaru Monica
- grefier
Pe rol se află soluționarea cererii de abținere formulată de judecător în cauza ce formează obiectul dosarului nr. - privind pe reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea depusă la dosar de judecător a solicitat a i se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr.-.
In motivarea cererii judecător arată că are calitatea de reprezentat al pârâtei recurente Curtea de APEL ALBA IULIA.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
DISPUNE
Admite cererea de abținere formulată de judecător în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 9 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Doriani Ana, Cismaru Monica
