Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1167/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 1167/2009

Ședința publică de la 12 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Monica Maria Cismaru JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa

- - - JUDECĂTOR 3: Ana

- - judecător

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursurilor promovate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 884 din 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-.

Întrucât domnul judecător lipsește din instanță la termenul din 12.11.2009, inițial fiind desemnat în completul de judecată al prezentei ședințe, s-a procedat la suplinirea acestuia de către doamna judecător -, conform planificării de permanență a secției.

La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța, în raport de actele și lucrările dosarului și împrejurarea că recurenții solicită judecarea pricinii în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursurilor civile de față;

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamanta i-a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA, Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:

-să fie obligați pârâții la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu luna iunie 2005 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești; precum și pentru viitor; sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

- obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamantei;

- obligarea pârâtului P să aloce fondurile necesare plății sumelor încasate.

În motivarea acțiunii sale reclamanta arată că este magistrat, calitate în care îndreptățită la sporul pretins, deoarece deși gestionează și manipulează informații clasificate, prin acte normative speciale s-a prevăzut acordarea acestui spor doar unor categorii de persoane, cum ar fi personalul militar și funcționari publici prin Legea nr.444/2006, nr.OG 6/2007; membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului național de prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin Legea nr. 656/2002; ceea ce reprezintă o formă de discriminare în sensul nr.OG 137/2000.

În drept se invocă: art. 30 alin3. din nr.OG 137/2000, art.20 alin3. din Legea nr. 656/2002, art.3 din Legea nr. 19/2006.

Prin întâmpinarea depusă în cauză de pârâtul Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că: dispozițiile art.21 alin.1 din nr.OG137/2000 pe care reclamanta își întemeiază cererea au fost declarate neconstituționale (decizia nr.818/2008 a Curții Constituționale); nu există temei legal de acordare a sporului de confidențialitate pentru magistrați; nu există discriminare în raport cu prevederile art.1 alin.3 din nr.OG137/2000, situația magistraților care beneficiază de o lege specială de salarizare nu poate fi considerată comparabilă cu alte categorii profesionale. Se invocă practică judiciară. (19-21).

Prin întâmpinarea depusă de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, se invocă lipsa calității procesual pasive, arătând că nu are calitatea de angajator al reclamantei și nici atribuții în stabilirea indemnizațiilor judecătorilor.(fila 14).

Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin A se invocă lipsa calității procesual pasive, arătând că între această instituție și Ministerul Justiției nu există nici un raport juridic obligațional de garanție sau de despăgubire; pe fond se solicită respingerea acțiunii, deoarece reclamanta nu face parte din categoriile profesionale pentru care legea prevede acordarea acestui spor, iar existența discriminării trebuie corectată prin legea salarizării magistraților. (filele16-18).

Prin sentința civilă nr. 884/27.05.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice- reprezentat prin

S-a admis excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, pentru perioada 01.01.2004- 06.11.2004, invocată de pârâtul ministerul justiției și Libertăților.

S-a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.

S-a admis, acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Consiliul Superior al magistraturii și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință:

Au fost obligați pârâții, în solidar să plătească în favoarea reclamantei, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 13.06.2008-27.05.2009 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective;

A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiunii în carnetul de muncă al reclamantei;

S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut următoarele:

-excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului P este întemeiată deoarece potrivit art.282 codul muncii litigiul de muncă poate fi stabilit doar între salariați și angajator, iar pârâtul în cauză nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și C;

- excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA este neîntemeiată această instituție având rolul de ordonator secundar de credite, cu atribuții în salarizarea reclamantei.

- pe fondul cauzei s-a reținut că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, deoarece aceasta are calitatea de judecător în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA, în prezent detașată la.M; potrivit art. 78 din Legea nr. 567/2004 este obligată să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care i-a cunoștință în exercitarea funcției, așa încât are dreptul la sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară; așa cum a statuat și J, prin decizia nr.43/2008 pronunțată în recursul în interesul legii.

Împotriva acestei sentințe, au declarat, recurs, în termenul legal prev. de art. 79 din Legea nr.168/1997, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulate în cauză de reclamanta.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților critică, în primul rând, faptul că prin hotărârea pronunțată instanța de fond, a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordând drepturi salariale care nu sunt stabilite prin lege, (în acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr.838/27.05.2009. În al doilea rând, se critică sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal deoarece, nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate pentru personalul din sistemul justiției. În fine, sentința atacată este criticată și sub aspectul acordării drepturilor solicitate pe viitor, întrucât instanța nu poate aprecia cu certitudine în ce privește menținerea raporturilor de muncă între reclamantă și pârâți și pentru viitor, după cum de altfel nu se poate pronunța în raport de reglementările legale ce vor apărea în materie, pentru viitor.

În drept se invocă. Art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă.

În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, se critică sentința atacată sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate, reiterând susținerile din fața instanței de fond în sensul că nu are calitatea de angajator sau atribuții în stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor. Separat de aceasta se susține că reclamanta este detașată din anul 2006 la Consiliul Superior al Magistraturii, unde își desfășoară activitatea și în prezent, astfel că obligarea curții de apel la plata sporului pretins este lipsită de temei legal.

CURTEA, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art. 304 indice1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:

Recursul Curții de APEL ALBA IULIA este fondat sub următorul aspect:

Reclamanta ocupă funcția de judecător în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA, fiind detașată din anul 2006 la Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit art.47 alin.1 codul muncii "drepturile salariale cuvenite salariatului detașatse acordă de angajatorul la care s-a dispus detașarea."

Deci, în speță, pentru perioada 13.06.20089-27.05.2009,- perioadă în care reclamanta este detașată la.M- în mod greșit prima instanță a obligat curtea de apel la plata sporului în discuție, drepturile salariale urmând a fi achitate de instituția la care s-a dispus angajarea, în conformitate cu textului de lege sus enunțat, în cauză

Recursul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, care vizează fondul cauzei este nefondat.

Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor<LLNK 12004 303 11 202 99 48>art. 99 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 303/2004privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la<LLNK 12005 05704202 16 63>art. 16 alin. (1) și (2) din codul d eontologic al magistraților, și ale <LLNK 12004 567 10 202 78 40>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la <LLNK 12005 05704212 9 28>art. 9 din codul d eontological acestora,constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculatla indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.

Potrivit art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă Deciziile J pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legiisunt obligatorii pentru instanța inferioară, în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept dezlegate; scopul acestui recurs fiind acela de a asigura previzibilitatea dreptului și uniformitatea în aplicarea acestuia.

Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești în sensul celor invocate de recurentul L, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Cu referire la deciziile Curții Constituționale, este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în

În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că "potrivit competențelor sale expres și limitativ prev. de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ,nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.

În fine, cu privire la acordarea și pe viitor a dreptului salarial în litigiu vizavi de incertitudinea derulării pe viitor a raportului juridic de muncă și a modificărilor legislative în materie pe viitor, critica pârâtului se vizează a fi de asemenea nefondată, deoarece dispozitivul hotărârii primei instanțe precizează expres acordarea drepturilor salarialecorespunzător raportului de serviciu, iar o eventuală modificare legislativă nu împiedică părțile să aplice legea în vigoare la data respectivă. În acest sens, este de menționat că prin Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice s-a prevăzut acordarea unui atare spor judecătorilor.

Față de cele ce preced, curtea, în conformitate cu art. 312 alin.1, coroborat cu art. 304 punct 9 cod procedură civilă, cu aplicarea art. 81 din Legea nr.168/1997 va admite ca fondat recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, va modifica sentința atacată în limitele reținute mai sus;

În conformitate cu art. 312 alin1. cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din Legea nr.168/1997 va respinge ca nefondat, recursul cu care a fost investită de pârâtul C; va menține ca legale și temeinice celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA declarat împotriva sentinței civile nr. 884/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar -.

Modifică în parte sentința atacată în sensul înlăturării obligării în solidar a pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la plata sporului de confidențialitate.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva aceleiași hotărâri.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12.11.2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

Tehnored. AD, 7 ex.IM -23.11.2009

Jud.fond- L,

Președinte:Monica Maria Cismaru
Judecători:Monica Maria Cismaru, Nicoleta Vesa, Ana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1167/2009. Curtea de Apel Alba Iulia