Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1189/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1189/
Ședința publică din 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de revizuienții și, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL BRAȘOV, CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTZĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL MUREȘ, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, TRIBUNALUL PRAHOVA și TRIBUNALUL COVASNA, având ca obiect: "drepturi salariale" împotriva deciziei numărul 959 din 03.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 13 octombrie 2009, când instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 20 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 959/M/03.06.2009 Tribunalul Brașova respins cererea de revizuire formulata de revizuientii si in contradictoriu cu intimatii Ministerul Justitiei si Libertatilor, Curtea de Apel B, Tribunalul M, Curtea de Apel Targu M, TRIBUNALUL PRAHOVA, Curtea de Apel P, TRIBUNALUL COVASNA si Ministerul Finantelor Publice ca inadmisibila.
Prima instanță a reținut că prin sentința civila nr. 391/18.02.2008 pronunțata in dosarul nr- al Tribunalului Brașovs -a admis in parte acțiunea reclamanților si, in sensul ca s-au recunoscut pretențiilor constând in sporul de 50% din indemnizația bruta pentru spor si suprasolicitare neuropsihica, si au fost respinse pretențiile constând in sporul de confidențialitate de 15%. In urma declarării recursului, sentința a fost modificata, in sensul ca s-au recunoscut pretențiile constând in sporul de 50% si pentru viitor, soluția de respingere fiind menținuta in privința sporului de confidențialitate.
Potrivit dispozițiilor art.322 pr.civ. revizuirea unei hotărâri ramase definitive in instanța de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotărâri data de o instanța de recurs atunci când evoca fondul se poate cere in cazurile expres si limitativ prevăzute de lege.
Conform art.322 pct.5 pr.civ. invocat de revizuienti in susținerea cererii, revizuirea se poate cere daca, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
In speța nu se poate retine ca sunt întrunite condițiile impuse de textul legal enunțat anterior. Astfel, înscrisul nou invocat, respectiv decizia pronunțata in interesul legii prin care s-a constatat ca magistrații au dreptul la plata sporului de confidențialitate de 15% lunar, s-a pronunțat după hotărârea atacata, astfel ca nu poate fi considerat un înscris ce exista la data soluționării cauzei si care a fost reținut de partea potrivnica sau nu a putut fi prezentat din motive mai presus de voința părților.
Chiar daca părțile nu ar fi putut influenta momentul soluționării recursului in interesul legii, decizia pronunțata nu a existat la data soluționării cauzei anterioare. De asemenea, prevederile art.329 al.3 pr.civ. stabilesc ca soluțiile se pronunța numai interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate si nici cu privire la situația părților din acele procese.
Având in vedere ca recursul in interesul legii este promovat in vederea interpretării si aplicării unitare a legii pe întreg teritoriul tarii, fiind supuse examinării hotărâri judecătorești contradictorii, respectiv cele care interpretează si aplica diferit aceleași dispoziții legale, iar sentința pronunțata in cazul reclamanților este data anterior deciziei in interesul legii si care se circumscrie practicii de respingere de pretențiilor de acest tip, se retine, fata de textul enunțat, ca modul de interpretare dat de instanța suprema nu poate influenta soluția pronunțata in litigiul anterior.
S-a mai invocat de către revizuienti interpretarea data in literatura de specialitate in sensul ca o hotărâre ce nu a putut fi înfățișata in litigiu, întrucât nu era in putința părții sa determine pronunțarea ei, ar putea constitui înscris nou, aceeași soluție fiind adoptata si de fosta instanța suprema. Apărarea nu poate fi reținuta in cazul de fata, in care hotărârea noua apăruta ulterior este o decizie pronunțata in interesul legii, având in vedere prevederile exprese aplicabile in aceasta materie si enunțate anterior, respectiv dispozițiile art.329 al.3 pr.civ. potrivit cărora ca soluțiile se pronunța numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate si nici cu privire la situația părților din acele procese.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs revizuienții.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în cauză sunt incidente dispozițiile pct. 5 din art. 322 Cod procedură civilă hotărârea judecătorească invocată în cererea de revizuire intervenind după soluționarea în fond a litigiului, iar legiuitorul nu face nici o distincție între diferitele hotărâri.
Intimata Ministerul Justiției și Libertăților a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului cu motivarea că prin revizuire nu se pot îndepărta decât erori ale stării de fapt, iar recursul în interesul legii nu are efect asupra unei hotărâri judecătorești anterioare și nu poate produce efecte retroactiv.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că recursul este fondat.
Potrivit art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă revizuirea unei hotărâri se poate face " dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere."
Cererea introdusă de recurenți se bazează pe ipoteza în care înscrisul nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
În categoria înscrisurilor noi sunt cuprinse și hotărârile judecătorești, care au fost pronunțate ulterior soluționării cauzei, cum este cazul în speță, pentru că această hotărâre nu a putut fi înfățișată în cursul litigiului, partea fiind în imposibilitate de a determina pronunțarea ei la o dată anterioară pentru a fi în măsură să se servească de ea.
acestei hotărâri este însă determinant pentru soluționarea legală, pe fond a cauzei și nu se referă la situații noi, ulterioare pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, ci la o situație, respectiv o dispoziție legală preexistentă.
În aceste condiții nu poate fi primită nici susținerea primei instanțe și nici apărarea intimatului cu privire la faptul că recursul în interesul legii nu poate fi considerat înscris nou tocmai datorită caracterului său de a fi pronunțat în interesul legii.
Este adevărat că art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă stipulează că soluțiile pronunțate în recursurile în interesul legii nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese, însă această dispoziție legală se referă la efectul direct și imediat al hotărârii pronunțate în interesul legii, or, în speță suntem în fața unei cereri de revizuire care invocă acea hotărâre judecătorească ca înscris nou.
Atâta timp cât, în condițiile expuse mai sus, o hotărâre judecătorească poate fi invocată ca înscris nou într-o cerere de revizuire nu putem să facem o distincție între hotărârile pronunțate în cursul unei judecăți obișnuite și cele pronunțate în interesul legii atâta timp cât nu există o dispoziție expresă legală care să o interzică.
Așa fiind, pentru toate considerentele de mai sus, curtea constată că în principiu cererea de revizuire este admisibilă așa încât o va admite.
Pe fondul cauzei, având în vedere dispozițiile deciziei nr. 46/15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a constatat că magistraților li se cuvine dreptul salarial constând în sporul de confidențialitate, curtea va schimba în parte sentința atacată și va obliga pârâții 1-7 să calculeze și să plătească fiecărui reclamant acest spor începând cu data de 01.11.2004 până în prezent și pentru viitor, sumă actualizată cu indicele de inflație și dobânda aferentă la data efectivă a plății.
În conformitate cu dispozițiile art. 1-8 din decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă pârâții 1-7 vor fi obligați să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice va fi obligat să asigure fondurile necesare efectuării plăților avându-se în vedere atribuția acestuia de a elabora proiectul bugetului de stat și a proiectelor de rectificări bugetare, din care rezultă obligația sa de a pune la dispoziția Ministerului Justiției și Libertăților fondurile necesare efectuării plăților.
Restul dispozițiilor sentinței, care nu au făcut obiectul revizuirii, vor fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de revizuienții și împotriva sentinței civile nr. 959/M/03.06.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în tot în sensul că:
Admite cererea de revizuire formulată de revizuienții și împotriva sentinței civile nr. 391/M/18.02.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite cererea formulată de reclamanți privind acordarea sporului de confidențialitate.
Obligă pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ, TRIBUNALUL MUREȘ, TRIBUNALUL COVASNA și TRIBUNALUL PRAHOVA să calculeze și să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % din indemnizația de bază brută lunară începând cu data de 01.11.2004 până în prezent și pentru viitor, actualizată cu indicele de inflație și dobândă legală aferentă la data plății efective.
Obligă pârâții să facă modificările corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Obligă pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să asigure și să vireze fondurile necesare executării obligațiilor mai sus menționate.
restul dispozițiilor sentinței revizuite.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 20.10.2009
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/28.10.2009
Dact. /10.11.2009
Jud. fond: -
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
