Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1225/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1225/2009
Ședința publică de la 23 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doriani Ana JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela
- - -președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Crețoiu Victor
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP S, împotriva sentinței civile numărul 531/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a solicitat judecarea în lipsă și nu sunt alte cererii formulate la dosar împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr-, reclamantele:, i-au chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Economie și Finanțelor, Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Sibiu și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
- obligarea pârâților la plata către reclamante a drepturilor salariale constând în sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, de 50% din salariul de bază brut lunar, actualizat cu indicele de devalorizare monetară, începând cu data de 01.01.2008 și până la zi pentru reclamantele:, iar pentru reclamantele: și începând cu data de 01.03.2008 la zi; obligarea pârâților la actualizarea sumelor conform indicelor de inflație, până la data efectuării plății; să se acorde și pentru viitor sporul de risc, în condițiile prev. de art. 47 din Legea nr.50/1996; obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă;
În motivarea cererii lor, reclamantele au arătat că, potrivit art.47 din Legea 50/1996, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, iar faptul că prin nr.OG83/2000 acest articol a fost abrogat nu poate avea semnificația încetării acordării acestui spor, deoarece abrogarea legii prin ordonanță de urgență a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor constituționale.
În această situație, apreciază reclamantele, dreptul prevăzut în art.47 din Legea 50/1996, este și a rămas în vigoare, urmând a fi acordat și în continuare. Se invocă în acest sens Decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de J în soluționarea recursului în interesul legii.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat prin întâmpinările depuse în cauză, respingerea pretențiilor reclamantelor, ca neîntemeiate, susținând că textul de lege învederat de reclamanții a fost abrogat total și expres prin art.I pct. 42 din nr.OG 83/2000, iar din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor, nr.OG 8/2007, care nu mai prevede un atare spor.(filele 29, 30).
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, a solicitat admiterea acțiunii în limita prevăzută de dispozițiile Deciziei nr. 21/2008 pronunțate de J în dosar nr.5/2008, în soluționarea recursului în interesul legii.(fila 27)
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin S, a invocat, prin întâmpinarea depusă, excepția lipsei calității procesual pasive, față de prev. Legii nr. 500/2002 și pe cale de consecință a solicitat respingerea cererii reclamantelor față de acest minister.(filele 25, 26).
Prin sentința civilă nr. 531/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul susmenționat s-a respins excepției lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice;
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantele, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Sibiu și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință:
Au fost obligați, pârâții, în solidar, să plătească reclamantelor, sumele reprezentând sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pe perioada 01.01.2008 până la zi pentru reclamantele:, și, iar pentru reclamantele: și începând cu data de 01.03.2008 la zi, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective;
Au fost obligați să plătească și pentru viitor sporul sus menționat;
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente, următoarele:
-excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor este neîntemeiată, dat fiind că în baza nr.OG 22/2002 răspunde de executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, din sume aprobate în bugetele acestora la capitolul cheltuieli la care se încadrează obligația respectivă.
Pe fondul cererii, s-a constatat temeinicia pretențiilor reclamantelor, acestea ocupând funcția de personal auxiliar la Judecătoria Mediaș, sunt îndreptățite la sporul pretins potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, așa cum s-a statuat prin Decizia nr.XXI/2008 pronunțată de J în soluționarea recursului în interesul legii.
Împotriva acestei sentințe, au declarat, în termenul legal prev. de art. 80 din Legea nr. 168/1999, recurs pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, prin S, prin care invocându-se prev. art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă, se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii pretențiilor reclamantelor ca neîntemeiate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR susține, în primul rând, că instanța de fond, a depășit atribuțiile puterii judecătorești, legiferând un drept salarial pe care legiuitorul a înțeles să-l abroge expres; în acest sens se invocă deciziile Curții constituționale din ședința din 27.05.2009; În al doilea rând, prima instanță a interpreta și aplicat greșit legea, deoarece sporul de 50% nu mai subzistă începând cu luna februarie 2007 când a intrat în vigoare nr.OG8/2007 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, care abrogă expres dispozițiile Legii nr. 50/1996.
În ce privește recursul pârâtului MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, prin S se critică sentința primei instanțe sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate, deoarece în cadrul acțiunilor personale nepatrimoniale și a litigiilor de muncă, raporturile de serviciu există între instituția angajatoare- alta decât P- și intimații-reclamanți, iar rolul acestui minister este potrivit art.21-27 din Legea nr. 500/2002 de a elabora bugetul de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite. Se invocă de asemenea, Legea nr.76/2009 care stabilește procedura de plată a sumelor prevăzute în titlurile executorii pentru drepturile de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Cu referire, în primul rând, la recursul Ministerului Finanțelor Publice deoarece acesta vizează o excepție- lipsa calității procesual pasive- care se impune a fi analizată cu prioritate, potrivit art. 137 cod procedură civilă, se reține că acesta este fondat.
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
În altă ordine de idei, litigiul dedus judecății calificat în mod corect de prima instanță ca și conflict de muncă este guvernat de regulile speciale ale Codului Muncii și Legii nr. 168/1999, care definesc expres( art.282 din Codul muncii, art.3 din Legea nr.168/1999 ) părțile unui atare conflict ca fiind salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă,
Rezultă în acest context că, în mod greșit prima instanță a reținut calitatea procesuală pasivă a acestui pârât în prezenta cauză, neexistând un raport obligațional între intimatele- reclamante în cauză și această instituție a statului (P) iar rolul P în elaborarea proiectului de stat excede cadrul procesual de față, raporturile juridice dintre instituțiile statului fiind de altă natură decât de dreptul muncii, respectiv administrativă.
Recursul pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, care vizează fondul pricinii, este, însă, nefondat.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar."
Prin Decizia XXI /10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-secțiile unite, obligatorie pentru instanțe, s-a statuat că" n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicatăjudecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precumși personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Totodată din considerentele acestei decizii, reiese că acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nu a fost limitat în timp, reținându-se că abrogarea unor drepturi de natură salarială din Legea 50/1996 nu se poate face decât printr- nouă lege de salarizare și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, după cum urmează:"sporul în discuție a fost introdus prin art. 47 din Legea 50/1996, republicată, fiind efectiv plătit și fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
Prin art. 1 pct. 42 din OG 83/2000, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat OG 83/2000, a fost emisă în baza art. 1 lit. a pct. 1 din Legea 125/2000, prin care Guvernul a fost obligat să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996, iar nu să-și abroge această lege, nici total, nici parțial.
În acest fel, prin emiterea OG 83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. 3 cu referire la art. 73 alin. 1 din Constituția României.
În aceste condiții art. I pct. 42 din OG 83/2000, adoptat cu încălcarea limitelor legii speciale de abilitare, sunt neconstituționale conform art. 147 alin. 1 din Constituția României și își încetează efectele. De acea se impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și după intrarea în vigoare a OG 83/2000. În consecință,normele care reglementează acordarea sporului de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică au produs și produc în continuare efecte juridice".
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, Curtea constată că acțiunea intimatelor-reclamante fundamentată juridic pe acest text de lege, este temeinică și legală, fiind corect admisă de instanța de fond.
Susținerile recurentului C vizând abrogarea acestui text de lege odată cu intrarea în vigoare a nr.OG 8/2007, urmează a fi înlăturată ca nefondată, având în vedere atât argumentele reținute de J în decizia sus enunțată, care subzistă și după intrarea în vigoare a ordonanței de guvern în discuție, cât și faptul că prin adresa nr. 24956/2009 a Ministerului Justiției și Libertăților s-a dispus ordonatorului secundar de credite -Curtea de Apel- luarea măsurilor necesare în vederea acordării începând cu 1.03.2009 a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică personalului auxiliar de specialitate; ceea ce reprezintă a recunoaștere de către pârâți a dreptului pretins și pentru viitor.
În fine, în acest context legislativ, susținerile recurentului Ministerul Justiției și Libertăților în sensul depășirii atribuțiilor judecătorești de către instanța de fond sunt nefondate; prin soluția pronunțată instanța de fond nu a legiferat acordarea unui drept salarial ci a interpretat și aplicat norma legală incidentă, în vigoare, la probele dosarului, în îndeplinirea atribuțiilor conferite de art.124 din Constituția României, cât și art. 1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
Pentru considerentele expuse, curtea, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 304 punct 9 cod procedură civilă, cu aplicarea art. 81 din legea nr. 168/1999, va admite ca fondat recursul cu care a fost investită de către pârâtul P, va modifica sentința atacată, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a acestui pârât și pe cale de consecință respingerea acțiunii formulate de reclamante în contradictoriu cu acest pârât.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței civile atacate.
În baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din legea nr. 168/1999, va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită de către pârâtul
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin DGFP a Jud.S, împotriva sentinței civile nr.531/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Modifică, sentința atacată doar sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul și rejudecând cauza în această limită:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul și pe cale de consecință respinge acțiunea formulată de reclamanții în contradictoriu cu această parte, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsei de calitate procesual pasivă.
Înlătură obligarea pârâtului M- de la plata sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% acordat reclamanților.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.AD
Tehnored.AD/TM/ 2ex
Jud.
Președinte:Doriani AnaJudecători:Doriani Ana, Stoica Manuela, Crețoiu Victor
