Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 124/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 124/
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 2: Ligia Vîlcu Izabela
Asistenți judiciari -
- -
Grefier șef sectie
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamantei -, precum și a pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA, Ministerul Economiei și Finanțelor și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Asupra excepțiilor invocate în întâmpinări, precum și asupra cererii de chemare în judecată, instanța urmează a se pronunța la termenul acordat.
CURTEA,
Prin acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL COVASNA, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, Curtea de APEL BRAȘOV și pentru opozabilitate cu Consiliul Național al Discriminării aceasta a solicitat obligarea pârâților la plata de despăgubiri egale cu contravaloarea drepturilor salariale restante în cuantum de 4310,89 lei, reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut pe perioada 2004 - octombrie 2007, actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective a acestora și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății acestor drepturi.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta deține funcția de grefier de ședință în cadrul Tribunalului Covasna, iar prin sentința civilă nr. 1467/13.12.2007 TRIBUNALUL COVASNAa admis acțiunea formulată de aceasta privind obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizația de 10% pentru perioada 2004 - octombrie 2007. Prin decizia civilă nr. 129/06.08.2008 Curtea de APEL BRAȘOVa admis recursurile promovate de pârâți și a respins acțiunea.
Prin alte sentințe și decizii anterioare, personalul auxiliar din cadrul aceleași instanțe, dar și din instanțe diferite, a primit aceste drepturi salariale restante.
Prin urmare, reclamanta consideră că se află într-o situație de discriminare directă și o restrângere a exercitării dreptului la egalitate în activitatea economică și în materie de angajare și profesie, potrivit art. 6 din OG nr. 137/2000.
În motivarea acțiunii se invocă dispozițiile art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 20 alin. 1 din Constituția României, art. 2 alin. 1 și 2, art. 6 din OG nr. 137/2000.
Reclamanta precizează că nu sunt incidente dispozițiile referitoare la autoritatea de lucru judecat, față de acțiunea anterioară, având în vedere că prezenta acțiune are altă cauză juridică.
De asemenea arată că solicitarea citării Consiliului Național al Discriminării este făcută în conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. 3 din OG 137/2000, numai pentru opozabilitate, în sarcina sa neexistând nici o altă obligație.
În probațiune s-a depus o expertiză contabilă extrajudiciară și o serie de copii ale unor hotărâri judecătorești pronunțate în acest domeniu.
Pârâta Curtea de APEL BRAȘOVa depus întâmpinare invocând excepția autorității de lucru judecat, față de sentința și decizia anterioară prin care s-a respins acordarea acelorași drepturi și excepția prescripției dreptului material la acțiune, fiind depășit termenul de 3 ani prevăzut de Decretul nr. 167/1958.
Pârâta Ministerul Justiției în întâmpinarea depusă a invocat aceleași două excepții, dar și excepția necompetenței materiale a Tribunalului Covasna, în temeiul art. I din OUG nr. 75/2008, iar pe fond respingerea acțiunii întrucât nu sunt îndeplinite condițiile impuse de OG nr. 137/2000 și nici cele ale Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinarea formulată a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât nu are atribuții în angajarea și salarizarea reclamantei, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
În întâmpinarea depusă de către pârâta Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, arătându-se că în temeiul art. 27 din OG nr. 137/2000, invocat de către reclamantă, Consiliul nu are calitatea de pârât în cauză ci de expert în domeniul discriminării.
La solicitarea pârâtului Ministerul Justiției instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, prin încheierea de la termenul din 03.04.2008, în temeiul art. 244 pct. 1 proc.civ. până la soluționarea recursului în interesul legii promovat de către procurorul general în vederea interpretării și aplicării dispozițiilor art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 și art. 3 alin. 8 din OG nr. 8/2007.
La cererea reclamantei cauza a fost repusă pe rol, iar prin încheierea din data de 02.10.2008, în temeiul art. II alin. 2 din OUG nr. 75/2008, care a modificat competența materială în soluționarea cauzelor având ca obiect drepturi salariale pretinse de personalul din sistemul justiției, a scos cauza de pe rol și a trimis-o spre continuarea judecății Curții de APEL BRAȘOV.
Examinând cauza, prin prisma motivelor invocate, curtea constată următoarele:
, în temeiul art. 137 proc.civ. întrucât prin întâmpinările depuse s-au ridicat o serie de excepții dirimante, acestea vor fi analizate cu prioritate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor.
Potrivit art. 28 și următoarele din Legea nr. 500/2002 acest minister este cel care elaborează proiectul legilor bugetare și al legilor de rectificare a bugetului. Reclamanta a chemat în judecată această pârâtă numai pentru ca ea să pună la dispoziția pârâtei Ministerul Justiției sumele necesare pentru plata despăgubirilor născute ca urmare a discriminării din neplata drepturilor salariale. Întrucât Ministerul Justiției este o instituție bugetară, ale cărei fonduri provin în exclusivitate de la bugetul de stat, în cazul admiterii acțiunii, sumele de bani necesare nu pot fi alocate decât de către pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor.
Așa fiind, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către această pârâtă va fi respinsă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Potrivit art. 27 din OG nr. 137/2000 în cazul în care o persoană se consideră discriminată ea poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare, caz în care citarea CNCD este obligatorie.
Reclamanta, în motivarea acțiunii precizează expres că acesta este cazul în speța dedusă judecății, iar citarea acestei pârâte este numai pentru opozabilitate.
Susținerea pârâtei că nu poate avea calitatea de pârât, în pofida textului legal, ci doar eventual calitatea de expert, nu poate fi primită de către instanță, întrucât în procesul civil, așa cum este el reglementat în legislația actuală, participarea la judecată se poate face doar în calitate de reclamant, pârât sau terț, iar actul normativ ce cârmuiește activitatea CNCD prevede citarea sa expresă în procese, această dispoziție legală conferindu-i calitatea de pârâtă.
Pentru toate aceste considerente și această excepție a lipsei calității procesuale pasive a CNCD va fi respinsă.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV.
Conform dispozițiilor art. 1201 cod civil există autoritate de lucru judecat atunci când a doua acțiune se poartă între aceleași părți, având același obiect și aceeași cauză. În consecință, pentru a opera excepția trebuie să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză.
În speța de față, din punct de vedere al părților avem identitatea cerută de textul legal, dar în ceea ce privește obiectul și cauza acestea diferă. În prima acțiune se solicita plata unor drepturi salariale restante, pe când în prezenta acțiune se solicită plata unor despăgubiri a căror cuantum este doar bazat pe neplata unor drepturi salariale restante, iar din punct de vedere al cauzei, dacă prima acțiune era bazată pe nerespectarea unor dispoziții cuprinse în legea de salarizare a personalului auxiliar din justiție, prezenta acțiune se bazează pe dispozițiile cuprinse în actul normativ ce reglementează cazurile de discriminare.
În consecință, în cauză nu avem tripla identitate cerută de art. 1201 Cod civil, motiv pentru care excepția autorității lucrului judecat va fi respinsă.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de către pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV.
Pârâții susțin că acțiunea este prescrisă pentru perioada 2004 - 06.03.2005 invocând dispozițiile art. 1, art. 7 și art. 12 din Decretul nr. 167/1958, precum și dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 53/2003, arătând în esență că pretențiile reclamantei constituie drepturi de creanță, sunt prestațiuni succesive și ca urmare pentru perioada menționată sunt prescrise.
Conform textelor de lege menționate este adevărat că în cazul drepturilor de creanță, a drepturilor salariale sau a despăgubirilor datorate salariatului, cum este cazul în speță, termenul de prescripție este de 3 ani și fiind prestații periodice au termene distincte de prescripție pentru fiecare prestație periodică.
Acest termen de 3 ani începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune, așa cum prevede art. 7 din Decretul 167/1958 coroborat cu art. 283 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 53/2003.
Or, în cauză, dreptul la acțiunea în solicitarea despăgubirilor datorate ca urmare a discriminării, pentru că acesta este obiectul prezentei cauze, s-a născut la data la care a fost pronunțată decizia civilă nr. 129/2008 a Curții de APEL BRAȘOV, prin care s-a respins prima acțiune formulată de reclamantă, respectiv la data de 06.02.2008.
Față de această data a începerii cursului prescripției și față de data introducerii acțiunii, respectiv 06.03.2008, curtea constată că excepția este nefondată, urmând aor espinge.
Pe fondul cauzei se constată că acțiunea este întemeiată.
Reclamanta a solicitat constatarea unei discriminări directe prin restrângerea exercitării dreptului la egalitate în activitatea economică și în materie de angajare și profesie.
Această discriminare a apărut ca urmare a respingerii acțiunii promovate în dosarul nr- a Tribunalului Covasna, prin decizia pronunțată în recurs de către Curtea de APEL BRAȘOV, în condițiile în care, toți ceilalți angajați din cadrul instanței la care funcționează reclamanta ( sentința civilă nr. 1041/2007 a Tribunalului Covasna - filele 38-45 - confirmată prin decizia civilă nr. 872/2007 a Curții de APEL BRAȘOV - filele 46-54 - ), ca și angajații similari din țară, respectiv grefieri de ședință, promovând acțiuni similare au avut câștig de cauză, recunoscându-li-se drepturile salariale solicitate ( a se vedea copiile celorlalte hotărâri judecătorești provenind de la diferite instanțe din țară ).
Din copiile hotărârilor judecătorești depuse la dosar reiese că dreptul grefierilor, indiferent de atribuțiile de serviciu, privind acordarea sporului de 10%, pentru perioada solicitată, a fost recunoscut prin hotărâri judecătorești irevocabile, atât în instanța din care face parte reclamanta cât și în alte instanțe din țară.
Potrivit art. 1 alin. 2 lit. a) din OG nr. 137/2000 principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminărilor este garantat în ceea ce privește dreptul la un tratament egal în fața instanțelor judecătorești, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol exercitarea drepturilor cuprinse în acest articol privește persoanele aflate în situații comparabile.
Reclamanta din prezenta acțiune se regăsește într-o situație comparabilă cu cea a celorlalte colege ale sale a căror acțiune a fost admisă și cărora li s-a recunoscut prin hotărâre judecătorească irevocabilă dreptul salarial solicitat.
Trebuie menționat că egalitatea de tratament în fața instanțelor judecătorești nu se referă numai la tratarea egală din punct de vedere al aplicării normelor de procedură ci și din punct de vedere al aplicării dreptului material, la situații comparabile, iar în cazul în speță situația nu este numai comparabilă ci chiar identică.
De altfel, din practica Curții Europene a Drepturilor Omului, se desprinde principiul necesității predictibilității unei hotărâri judecătorești, ca o componentă esențială a procesului echitabil garantat de art. 6 din CEDO.
De asemenea art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care face parte din dreptul intern ca urmare a ratificării sale de către România, dispune că toți oamenii sunt egali în fața legii și au dreptul la o egală protecție a legii.
În consecință, curtea constată că ne aflăm în fața unei discriminări directe a reclamantei, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești diferite de cele statuate de aceleași instanțe anterior, hotărâre ce se bazează numai pe o constatare extrajudiciară a unei instituții a statului, respectiv hotărârea nr. 333/2007 a CNCD.
Așa fiind, reclamanta are dreptul la repararea prejudiciul produs prin fapta discriminatorie, iar acest prejudiciu nu poate consta decât în plata unor despăgubiri egale în cuantum cu drepturile salariale de care a fost lipsită și care se stabilesc în funcție de interpretarea ca discriminatorie dispoziției art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996, raportate la art. 4 și 16 din Constituția României, dar și la art. 20 din legea fundamentală care face trimitere la 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, texte de lege reținute ca fiind aplicabile în situațiile similare cuprinse în hotărârile judecătorești anterioare.
Cuantumul prejudiciului a fost stabilit prin expertiza extrajudiciară efectuată în cauză, înscris ce nu a fost contestat de nici una dintre părțile din proces. Suma de 4310,89 lei, reprezentând despăgubirile datorate reclamantei va fi actualizată în raport cu rata inflației, la data plății efective a acesteia.
În ceea ce privește apărarea de fond a pârâtei Ministerul Justiției referitoare la pronunțarea unei decizii în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 3 alin. 8 din OG 8/2007, curtea constată că decizia nr. 24/2008 a Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, până la data pronunțării acestei sentințe, așa cum prevăd dispozițiile art. 329 alin. 2 proc.civ. motiv pentru care nu se poate reține obligativitatea ei în prezenta cauză. Mai mult decât atât, prezenta cauză are un cu totul alt obiect, respectiv constatarea discriminării prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești diferite într-o cauză similară și nu interpretarea și aplicarea directă a textelor de lege analizate în decizia în interesul legii sus-menționată.
În consecință, în concordanță cu considerentele de mai sus, excepțiile invocate de către pârâte vor fi respinse, iar acțiunea reclamantei va fi admisă în totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Respinge excepțiile autorității de lucru judecat și prescripției dreptului la acțiune invocate de intimații Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției.
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta - cu domiciliul ales la TRIBUNALUL COVASNA, cu sediul în Sf. G,-, jud C, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL COVASNA, cu sediul în Sf. G,-, jud C, Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, jud B, Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5 și Consiliul Național al Discriminării.
Obligă în solidar Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL COVASNA să plătească reclamantei despăgubiri egale cu contravaloarea drepturilor salariale restante, reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut, pe perioada 2004 - octombrie 2007, în cuantum de 4310, 89 lei actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele de bani necesare plății despăgubirilor.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 2008
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Opinie separată
În sensul respingerii acțiunii.
Asistenți judiciari
- - -
Grefier
Opinie separată
Prin decizia din data de 12.05.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 7/2008, a fost admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al parchetului de pe lângă ÎCCJ privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată și ale art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
În acest sens, instanța supremă a statuat că indemnizația lunară de 10% din salariul de bază nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzute de normele menționate mai sus.
Pe de altă parte, conform art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești: " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculat în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități.
De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară2".
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în interpretarea acelorași dispoziții de drept invocate într-o speță asemănătoare a stabilit prin hotărârea nr. 333/08.10.2007 că faptele prezentate nu constituie acte de discriminare conform Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Pentru a pronunța această hotărâre CNCD a reținut că nu poate fi reținută existența unei situații de diferențiere din perspectiva principiului egalității și al nediscriminării privind tratamentul diferit prin efectul prevederilor art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007.
Reclamanta - este încadrată ca grefier de ședință ( personal auxiliar de specialitate ) în cadrul Tribunalului Covasna, însă fără a avea înscrise în fișa postului atribuții pentru care dispozițiile art. 19 pct. 3 din Legea nr. 50/1996 așa cum a fost modificată prin nr.OG 83/2000 prevăd acordarea sporului de 10% pentru timpul în care a desfășurat activitatea respectivă.
Ori reclamanta nu îndeplinea asemenea atribuții, iar faptul că legiuitorul a atribuit unei anumite categorii de personal, un procent de 10% la salariul pentru activități suplimentare și numai proporțional cu timpul efectiv lucrat, nu înseamnă că a creat o discriminare.
Activitățile suplimentare în mod firesc trebuie plătite suplimentar, pentru că în situația în care nu se realizează o plată diferențiată, s-ar putea invoca discriminare în repartizarea muncii de către angajații care îndeplinesc atribuțiile mai sus enumerate.
Prin urmare reclamanta neîndeplinind atribuțiile expres și limitativ prevăzute de lege, nu poate beneficia de sporul de 10% din salariu, în cauză fiind incident principiul potrivit căruia instituirea unor reglementări juridice diferențiate în privința drepturilor și obligațiilor unor categorii de cetățeni care se află în situații diferite nu este contrară art. 16 alin. 1 din Constituție.
Asistenți judiciari
- - -
Red om TR /5.12.2008
Red os IM/11.12.2008
Dact AG 12.12.2008/8 ex
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Ligia Vîlcu Izabela
