Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 127/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 127/
Ședința publică de la 19 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu Izabela Mușat
Asistenți judiciari - -
-
Grefier
Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamanta, lipsă fiind pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosar, prin serviciul registratură, s-au depus prin poștă întâmpinări de pârâții Ministerul Justiției și TRIBUNALUL BRAȘOV și au fost comunicate.
De asemenea, se constată că s-a mai depus o notă de ședință de pârâtul MP cu privire la întâmpinarea formulată de chematul în garanție.
Instanța acordă cuvântul apărătorului reclamantei asupra excepțiilor invocate prin întâmpinări de pârâți.
Apărătorul reclamantei, cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului MEF, solicită respingerea întrucât acest pârât potrivit dispozițiilor Legii 500/2002 are obligația de a vira fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială și are calitate procesuală pasivă.
În ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOV, solicită respingerea întrucât acest pârât este ordonator terțiar de credite și are calitate procesual pasivă.
De asemenea solicită respingerea excepției inadmisibilității invocată de chematul în garanție MEF, întrucât este neîntemeiată, acest pârât are atribuții privind plata drepturilor solicitate.
În ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, lasă la aprecierea instanței.
Instanța, deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 73 dosar pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art.28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV prin întâmpinarea aflată la fila 77 dosar, întrucât prin acțiune nu se solicită pretenții pentru o altă perioadă decât cea la care a fost la această instanță. Așadar, existând raporturi de muncă între TRIBUNALUL BRAȘOV și reclamantă, Tribunalul are calitate de ordonator de credite.
În ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată de acesta prin întâmpinarea depusă la fila 81 dosar, instanța o apreciază ca o apărare de fond și se unește cu fondul.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța în baza art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 29.09.2008.reclamanta a chemat in judecata pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ B, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor și a solicitat obligarea pârâților 1-3 la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.08.2004-19.04.2005 iar a pârâților 4-6 la plata acelorași drepturi pentru perioada 20.04.2005 la zi și pe viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea se solicită obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munca al fiecărui reclamant și obligarea MEF la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta a funcționat ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 în perioada 1.08.2004-19.04.2005 și funcționează ca judecător în cadrul Judecătoriei Brașov din 1.10.2006.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Pârâta Curtea de APEL BRAȘOVa depus întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției pentru pretenții mai vechi de 3 ani, iar pe fond cerut respingerea acțiunii arătând că actuala lege de salarizare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate este nr.OUG 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007 iar acest act normativ nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Coroborând dispozițiile OUG8/2007 la cele cuprinse în decizia nr. 21/2008 a J, pârâta consideră că acordarea acestui spor se poate realiza numai până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2007 însă nu și pentru viitor.
Prin întâmpinarea depusă de TRIBUNALUL BRAȘOV se solicită respingerea acțiunii iar pe cale de excepție se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții pentru perioada în care reclamanta nu a avut calitatea de judecător la Judecătoria Brașov.
Pe fondul cauzei se arată că nu poate fi angajată în nici un fel culpa Tribunalului Brașov deoarece acesta, în calitatea sa de ordonator terțiar de credite nu avea posibilitatea de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate prin acțiune. Ca și ceilalți pârâți, se mai arată că acordarea pe cale judecătorească a unor drepturi care nu sunt prevăzute de nici un act normativ constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat, instanța de judecată substituindu-se voinței legiuitorului. Referitor la actualizarea sumelor se arată că sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 cod civil potrivit cărora se poate aplica doar dobânda legală de la data formulării acțiunii.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ a formulat întâmpinare prin care a invocat de asemenea, excepția prescripției parțiale pentru pretențiile mai vechi de 3 ani anterior introducerii acțiunii. Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii pentru aceleași considerente arătate mai sus.
MINISTERUL PUBLICa formulat cerere de chemare în garanție a MEF pentru ca, în situația admiterii acțiunii, să se rectifice bugetul Ministerului Public și să se aloce sumele necesare plății pretențiilor din acțiune.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției se invocă excepția prescripției parțiale a acțiunii iar pe fond, se critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Prin întâmpinarea formulată de se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamanta iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Cu privire la excepțiile, instanța a dispus la termenul din 19.11.2008.
Reclamanta a funcționat ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 în perioada 1.08.2004-19.04.2005 și funcționează ca judecător în cadrul Judecătoriei Brașov din 1.10.2006.
În ceea ce privește excepția prescripției, curtea reține că potrivit art. 166 și art. 283 Codul Muncii, termenul de prescripție a dreptului la acțiune cu privire la drepturile salariale coincide cu termenul general de prescripție de 3 ani și curge "de la data când drepturile respective erau datorate". Cu privire la cauzele de întrerupere, suspendare și încetare a cursului prescripției sunt aplicabile dispozițiile de drept comun, astfel cum acestea sunt reglementate prin D - privitor la prescripția extinctivă. În acest sens, art. 295 Codul Muncii prevede că dispozițiile codului se întregesc, în măsura în care nu sunt incompatibile și cu dispozițiile legislației civile.
În speță, dreptul la acțiunea în restituirea drepturilor salariale echivalente cu sporul de 50% începe să curgă de la data la acre acest drept pretins nu a mai fost recunoscut și nu a mai fost acordat de către angajator, reclamanta neinvocând nici o cauză de întrerupere sau de suspendare a cursului prescripției.În cazul de față, momentul din care reclamanta a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul invocat coincide cu data intrării în vigoare a OG nr. 83/2000 care a înlăturat acest spor pentru magistrați. Reclamanta nu poate pretinde că a fost în imposibilitatea de a lua cunoștință de situația existentă în domeniul salarizării magistraților.
De asemenea, pentru a se întrerupe cursul prescripției potrivit art. 166 al. 2 Codul Muncii, este necesară "o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale", ori, în cauză nu s-a invocat și nici nu s-a făcut vreo dovadă în acest sens.
Prin urmare, pretențiile din acțiune pot fi admise numai pentru o perioadă de 3 ani durata termenului de prescripție - anterioară momentului introducerii acțiunii. Acțiunea supusă judecății a fost înregistrată la instanța de fond la data de 29.09.2008 astfel încât pretențiile cuprinse între 1.08.2004-29.09.2005 vor fi respinse ca prescrise.
Ca o consecință va fi respinsă acțiunea față de pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, pretențiile respinse ca prescrise vizează perioada în care reclamanta a funcționat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, precum și cererea de chemare în garanție a MEF.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a, astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și "pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare "" scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor (contractul sau legea) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 Cod Civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speța.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Față de aceste considerente acțiunea reclamantei va fi admisă în parte conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 01.08.2004-29.09.2005.
Admite în parte acțiunea reclamantei, cu domiciliul ales la cabinet avocat din B,-,.C,.1, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, cu sediul în B, sector5,--14, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, cu sediul în B, sector 3,--3, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, cu sediul în B, sector 3,--3, Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,-, Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, TRIBUNALUL BRAȘOV, cu sediul în B,- și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul ales la reprezentantul în teritoriu DGFP B, B- - nr.7, și în consecință:
Obligă pârâții 4-6 să achite reclamantei drepturile salariale echivalente sporului de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară pentru perioada 29.09.2008-la zi, precum și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală.
Obligă Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Obligă MEF să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Respinge pretențiile aferente perioadei 01.08.2004-19.04.2005 în contradictoriu cu pârâții 1-3 și pentru perioada 20.04.2005-29.09.2005 în contradictoriu cu pârâții 4-6.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ în contradictoriu cu chematul în garanție MEF.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 19 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari;
- - -
Grefier,
Red: CȘ/20.11.2008
Dact: MD/24.11.2008 - 11 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu Izabela Mușat
