Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1281/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1281/2009
Ședința publică de la 7 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doriani Ana JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Fiț Carmen
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 987/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Având în vedere că judecător, planificată în ședința de judecată pentru acest termen s-a abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la 7 decembrie 2009.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că s-a solicitat judecarea în lipsă împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr-, prin declinare de competență de la Tribunalul Hunedoara (sentința civilă nr. 189/27.04.2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia ) reclamanții:, i-a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
-să fie obligați pârâții să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească în favoarea reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu anul 2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești; sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;
- obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia la efectuarea mențiunilor necesare în carnetele de muncă al reclamanților;
În motivarea acțiunii lor reclamanții arată că sunt judecători în cadrul Judecătoriei Orăștie și că sunt îndreptățiți la sporul pretins, deoarece deși gestionează și manipulează informații clasificate, prin acte normative speciale s-a prevăzut acordarea acestui spor doar unor categorii de persoane, cum ar fi personalul militar și funcționari publici prin Legea nr.444/2006, nr.OG 6/2007; membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin Legea nr. 656/2002; ceea ce reprezintă o formă de discriminare în senul nr.OG 137/2000.
În drept se invocă: art. 30 alin3. din nr.OG 137/2000, art.20 alin3. din Legea nr. 656/2002, art.15 din hotărârea CSM nr.328/2005, art.14 CEDO, Protocolul nr.12 la Convenție.
Prin întâmpinarea depusă în cauză de pârâtul Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că nu ne aflăm într-o situație de discriminare, deoarece conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte. În acest sens se invocă deciziile Curții Constituționale prin care s-a reținut că principiul egalității în fața legii nu presupune uniformitate, așa încât stabilirea unor reglementări diferențiate pentru persoane aflate în situații diferite nu constituie nici discriminare și nici privilegii ( deciziile nr. 168/1998, 294/20019(11-19).
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Consiliul național pentru Combaterea Discriminării, se invocă lipsa calității procesual pasive, față de prev. art.16-20 din legea nr.137/2000.(20-23)
Prin sentința civilă nr. 987/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
S-a admis excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, pentru perioada 01.01.2004- 14.10.2004, invocată de instanță din oficiu.
S-a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
S-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanții:, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 15.10.2004-10.06.2009, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective;
A fost obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiunii în carnetele de muncă ale reclamanților;
S-a respins cererea reclamanților privind plata sumelor reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 01.01.2004-14.10.2004.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut următoarele:
-excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului D este întemeiată deoarece potrivit art. 27 din nr.OG 137/2000 această instituție nu poate fi citată în calitate de pârât, ci doar în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și preciza poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare;
-excepția prescripției materiale parțiale a dreptul la acțiune este întemeiată raportând la prev. art. 3 din decretul nr. 167/1958, art.283 alin.1 lit. c din Legea nr. 53/2003 la data introducerii acțiunii- 15.10.2007;
- excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia este neîntemeiată această instituție având rolul de ordonator secundar de credite, cu atribuții în salarizarea reclamantei.
- pe fondul cauzei s-a reținut că pretențiile reclamanților sunt întemeiate, deoarece aceștia în calitatea de judecător au obligația potrivit art. 99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 sunt obligați să păstreze secretul deliberării și, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care i-a cunoștință în exercitarea funcției, așa încât au dreptul la sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară; așa cum a statuat și J, prin decizia nr.46/2008 pronunțată în recursul în interesul legii.
Împotriva acestei sentințe, au declarat, recurs, în termenul legal prev. de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Alba Iulia, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulate în cauză de reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiței și Libertăților critică, în primul rând, faptul că prin hotărârea pronunțată instanța de fond, a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordând drepturi salariale care nu sunt stabilite prin lege, (în acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr.838/27.05.2009). În al doilea rând, se critică sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal deoarece, nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau personalului auxiliar de specialitate.
În drept se invocă. Art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă.
În recursul pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia, se critică sentința atacată ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii, sub aspectul soluționării excepției lipsei calități procesual pasive invocate, deoarece curtea nu are nici calitatea de angajator al reclamanților, iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume doar în limita aprobată de ordonatorul principal-
În drept se invocă motivul de recurs prev. de art.304 punct 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art. 304 indice1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile de față sunt nefondate.
Cu referire la recursul pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia, care se impune a fi analizat cu prioritate dat fiind faptul că vizează o excepție, este de reținut că în mod corect prima instanță a constatat calitatea procesual pasivă a acestei instituții, dat fiind atribuțiile acesteia de ordonator secundar de credite în sistemul judiciar (art. 44 din Legea nr.304/2004), și de păstrare și gestionare a carnetelor de muncă ale intimaților reclamanților, potrivit. nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul justiției și Libertăților, care vizează fondul pricinii, criticile se vizează, de asemenea ca nefiind fondate:
Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor<LLNK 12004 303 11 202 99 48>art. 99 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 303/2004privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la<LLNK 12005 05704202 16 63>art. 16 alin. (1) și (2) din Codul deontologic al magistraților, și ale <LLNK 12004 567 10 202 78 40>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la <LLNK 12005 05704212 9 28>art. 9 din Codul deontological acestora,
constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculatla indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă Deciziile J pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legiisunt obligatorii pentru instanța inferioară, în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept dezlegate; scopul acestui recurs fiind acela de a asigura previzibilitatea dreptului și uniformitatea în aplicarea acestuia.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești în sensul celor invocate de recurentul L, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Cu referire la, deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în
În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că "potrivit competențelor sale expres și limitativ prev. de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ,nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
Față de cele ce preced, curtea, în conformitate cu art. 312 alin.1 cu aplicarea art. 82 din Legea nr.168/1997 va respinge ca nefondate, ambele recursuri cu care a fost investită de pârâți, va menține ca legală și temeinică sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr.987/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul civil nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 07 decembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.DA
Tehnored.DA/TM/2 EX
Jud.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIEREA NR. 310/R/CC/2009
Ședința Camerei de Consiliu din 7 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE:- - -judecător
- -- președinte secție
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea cererii de abținere formulată de judecător în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamantul . în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea depusă la dosar de judecător a solicitat a i se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr -.
In motivarea cererii judecător arată că a făcut parte din completul ce a pronunțat hotărârea atacată cu recurs.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
DISPUNE
Admite cererea de abținere formulată de judecător în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 7 decembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Președinte:Doriani AnaJudecători:Doriani Ana, Stoica Manuela, Fiț Carmen