Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 133/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 133/
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu Izabela Mușat
Asistenți judiciari - -
-
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRAȘOV, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa reclamanților și, a intervenientei precum și a pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Ministerul Economiei și Finanțelor, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosar prin serviciul registratură, au fost depuse note de ședință formulat de pârât Ministerul Public cu privire la cererea de intervenție în interes propriu formulată de, precum și întâmpinarea formulată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C, prin care se invocă excepția lipsei calității procesual pasive a acestui pârât.
În baza art 49,50 Cod procedură civilă, instanța admite în principiu cererea de intervenție formulată de intervenienta.
Instanța, deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 70 dosar pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art. 28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv " rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
Față de excepțiile inadmisibilității acțiunii și inadmisibilității cererii de chemare în garanție, precum și față de cererea de chemare în judecată, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constată că, prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și și înregistrată la Curtea de APEL BRAȘOV la data de 8.10.2008, s-a solicitat în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și Ministerul Finanțelor Publice
- plata sporului de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996, calculat la nivelul salariului de bază brut lunar, începând cu data numirii în funcție 1.07.2008 până la zi, precum și pentru viitor;
- plata reactualizată la zi a sumelor cuvenite la data plăților efective, avându-se în vedere indicele de inflație și dobânda legală,
- obligarea de a se face mențiunile cu privire la aceste sume în cărțile de muncă.
Se constată de asemenea că la data de 30.10.2008 s-a formulat cerere de intervenție principală de către, având aceleași pretenții ca și reclamanții, îndreptate împotriva acelorași pârâți.
În motivarea cererii se arată că reclamanții sunt procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. G începând cu data de 1.07.2008 ( procurorii și și respectiv începând cu 11.02.2008 procuror ). Consideră că sunt aplicabile dispozițiile deciziei 21/2008 a ÎCCJ și pretențiile sunt întemeiate.
Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care invocă lipsa calității procesual pasive susținând că nu are raporturi de muncă cu reclamanții și are doar atribuții de elaborare a proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite.
În fond consideră că cererea reclamanților este neîntemeiată neexistând o bază legală pentru plata sumelor pretinse de reclamanți și pentru aplicarea indicelui de inflație.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție prin acre solicită obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce sumele ce reprezintă pretențiile reclamanților în proiectul de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008.
Pe fond, solicită a se ține cont de decizia de recurs în interesul legii.
În probațiune s-au depus copiile cărților de muncă ale reclamanților.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor instanța a respins -o cu motivarea exprimată în încheierea de la termenul din 3.12.2008 reținând calitatea procesual pasivă a MEF față de pretențiile din cererea de chemare în garanție.
În ceea ce privește temeinicia pretențiilor reclamanților, instanța, în temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă va ține cont de decizia de recurs în interesul legii nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care prin interpretarea art. 47 din Legea 50/1996 s-a recunoscut dreptul magistraților la sporul de 50% și după intrarea în vigoare a OUG 83/2000.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este intemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobanzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nasterii dreptului principal iar restrictia prevazuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultand din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speta.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
În ceea ce privește obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor în solidar cu pârâții 1,3,4, care au calitate de ordonatori de credite, instanța constată că, față de atribuțiile MEF, acest pârât nu poate răspunde în solidar cu ordonatorii principali de credite pentru executarea unor obligații directe, de plată a unor drepturi salariale pentru personalul aflat într-un raport atipic de muncă cu aceste din urmă instituții, drept pentru care va respinge pretențiile reclamanților față de acest pârât.
Totuși, în baza atribuțiilor pe care însuși Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinare arată că le exercită, respectiv acelea de elabora proiectul bugetului de stat, instanța va admite cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Public în contradictoriu cu Ministerul economiei și Finanțelor și va obliga MEF la alocarea sumelor necesare plății de mai sus menționate.
Pretențiile reclamantei privitoare la acordarea reactualizărilor cu indicele de inflație sunt fondate. Această actualizare nu constituie daune interese, în sensul art 1073 Cod civil întrucât actualizarea unei sume de bani cu indicele de inflație asigură creditorului încasarea unei sume echivalentă cu cea de la data când era exigibilă.
Pretențiile din cererea de intervenție principală formulată de intervenienta sunt fondate și au același obiect ca și cele ale reclamanților din cererea principală. Instanța pentru aceleași considerente legale le va admite dispunând obligarea la plata sporului de 50% cu reactualizări și dobânda legală doar în sarcina pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna. Ministerul Economiei și Finanțelor fi obligat în temeiul cererii de chemare în garanție la alocarea fondurilor necesare plății sumelor rezultate din aplicarea sporului menționat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile inadmisibilității cererii de chemare în garanție și cererii de chemare în judecată invocate de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de casație și Justiție și de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C.
Admite în parte cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție principală formulată de reclamanții, - procurori,( cu domiciliul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. G și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului ) în contradictoriu cu pârâții:
1. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, cu sediul în B,-, sector 5;
2. Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, jud B;
3. Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, cu sediul în Sf. G,-, II, jud C,
și în consecință:
Obligă pârâții la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% începând cu 1.07. 2008, până la data pronunțării prezentei sentințe, 3.12.2008, și în continuare pe viitor, până la noi dispoziții legale pentru reclamanții și - procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf.
Obligă pârâții susmenționați la plata reactualizată cu indicele de inflație și la acordarea dobânzii legale pentru sumele rezultate din acordarea sporului de 50% susmenționat, începând cu 1.07.2008 și până la plata efectivă pentru reclamanții și.
Obligă pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze mențiunile corespunzătoare acordării sporului de 50% în cărțile de uncă așe reclamanților.
Obligă pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV și Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna să plătească sporul de 50% reactualizat cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, începând cu 11.02.2008 - 3.12.2008 și în continuare, pe viitor până la noi dispoziții legale, în favoarea intervenientei principale.
Obligă pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV să înscrie în carnetul de muncă al intervenientei sporul de mai sus menționat pentru perioada recunoscută.
Respinge pretențiile reclamanților și ale inervenientei principale formulate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C și în consecință:
Obligă chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C să aloce fondurile necesare achitării sumelor mai sus stabilite către pârâtul Ministerul Public.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 3 2008
Președinte Judecător
- - - -
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier șef secție
-
Red AP 11.12.2008
Dact AG 12.12.2008/ 10 ex
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pârvulescu Izabela Mușat
