Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1335/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1335/2009
Ședința publică de la 14 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Vesa
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 984/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se constată in cauză ivirea unui incident procedural legat de compunerea completului de judecată format din judecătorii, și. Întrucât judecătorul s-a abținut pe motiv că a soluționat ca instanță de fond hotărârea atacată cu recurs incidentul procedural va fi soluționat de judecătorul de permanență pe materii. Completul astfel constituit din judecătorii, și a păstrat cauza spre soluționare.
Se constată că s-a depus la dosar din partea pârâtului intimat întâmpinare e prin care solicită soluționarea cauzei în lipsă.
De asemenea și recurentul pârât prin motivele de recurs a solicitat soluționare cauzei în lipsă.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei A, sub dosar nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Sibiu, și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligați pârâții de ord.1-3 să plătească reclamantei, drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de încadrare brut lunar, începând cu anul 2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii precum și în continuare, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective;
- să se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni, în carnetele de muncă ale reclamanților, conform prezentei hotărâri.
În motivarea acțiunii, a arătat că are calitatea de grefier, în cadrul Judecătoriei A și că prin discriminarea făcută, reclamanta a fost prejudiciată cu sumele solicitate.
S-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 care prevăd acordarea sporului pentru anumite categorii de salariați.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
În drept, s-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 Legea nr.182/2002, Hotărârea nr.585/2002, art.13 din OG 57/2000, art.3 din OG 19/2006, art.15 din OG 64/2006, art.13 din OG 10/2007, art.5 din OG 6/2007, art.13 din OUG 123/2003 și Legea nr.303/2004.
Prin întâmpinarea depusă, pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției au invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei în soluționarea acestei pricini în considerarea art.2 pct.1 lit. c Cod proc.civ. care statuează că tribunalul judecă în primă instanță, "conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe."
Judecătoria A, prin sentința civilă nr.406/28.11.2007 pronunțată în dosar nr-, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâți, și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Sibiu, conform art.2 pct.1 lit. c Cod proc.civ. și art.158 alin.1 și 3 Cod proc.civ.
Pe rolul Tribunalului Sibiu, pricina a fost înregistrată sub același nr-.
În cauză, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din OG nr.137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare
S-a depus întâmpinare și de către Ministerul Economiei și Finanțelor prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând-o prin aceea că nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care la rândul lor sunt ordonatori principali de credite între care figurează și Ministerul Justiției.
Prin Încheierea de ședință din 21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu, s-a dispus scoaterea cauzei de rol și înaintarea dosarului la Curtea de APEL ALBA IULIA, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari, din cadrul acestui tribunal.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin Încheierea nr.139/F/CC/19.03.2008 pronunțată în dosar nr-, a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Hunedoara, unde dosarul a fost înregistrat cu același număr.
Prin Încheierea de ședință din 24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, s-a dispus scoaterea cauzei de rol și înaintarea dosarului la Curtea de APEL ALBA IULIA, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari, din cadrul acestui tribunal.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin Încheierea nr.187/F/CC/23.05.2008 pronunțată în dosar nr-, a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba, unde dosarul a fost înregistrat cu același număr.
Tribunalul Alba, prin încheierea civilă din 9.07.2008, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului spre competentă soluționare Curții de Apel Alba, raportat la dispozițiile art. I și II din nr.OUG75/2008.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare, invocând sub un prim aspect excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pe perioada 1.01.2004-6.11.2004, întemeiată pe dispozițiile art.283 alin.1 lit.c Codul muncii, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, afirmând că exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.
S-a mai susținut că, în afara legii, nu se poate vorbi de discriminare în sensul ordonanței nr.137/2000. Astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale, în mod diferit față de alte categorii, nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin OG nr.137/2000.
Prin sentința civilă nr.183/27.04.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, față de împrejurarea că prin Decizia nr.104/2009, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I și II din nr.OUG75/2008, cauza fiind înregistrată la tribunal, sub nr-.
Prin sentința civilă nr.984/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-au admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și precum și excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pe perioada 1.01.2004-6.11.2004, invocată de către pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Pe fond, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu,și pe cale de consecință:
- pârâții au fost obligați să plătească rclamantei, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând dreptrui slariale cu titlu spor de confidențialitate de 15%, din slariul brut lunar, pentru perioada 7.11.2004-10.06.2009 precum și în continuare, sume care urmează să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective.
- pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA a fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă la reclamantei;
- s-a respins cererea reclamantei de plată a sporului de confidențialitate de 15%, pe perioada 1.01.2004-6.11.2004, ca fiind prescrisă.
- s-a respins acțiune aformulată de reclamantă împotriva pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a reținut că reclamanta are calitatea de personal auxiliar de specialitate - grefier - în cadrul Judecătoriei A,
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța constatat că, potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și a respins acțiunea reclamanților ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s-a constatat de asemenea că este întemeiată deoarece conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ori, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de confidențialitate, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Față de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.137 pr.civilă, acțiunea urmând a fi respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, s-a admis excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pentru perioada 1.01.2004-6.11.2004, invocată de Ministerul Justiției față de prevederile art.283 alin.1 lit. c Codul muncii.
Pe fond, s-a reținut că potrivit art.78 din Legea nr.567/2004 personalul auxiliar de specialitate este obligat să păstreze secretul profesional și confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în exercitarea funcției, în legătură cu procesele aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care fost sesizat parchetul.
S -a mai reținut că prin decizia nr.46/2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Potrivit art.329 alin.3 Cod proc.civ. " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul respingerea acțiunii.
În expunerea motivelor de recurs, a susținut că prin prezenta acțiune se solicită acordarea unor drepturi altele decât cele stabilite prin lege și tinde la modificarea actelor normative care reglementează salarizarea personalului auxiliar de specialitate ceea ce este inadmisibil cu atât mai mult cu cât Curtea Constituțională prin decizia rn.838/2009 constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională statuând că instanțele nu pot completa legea prin acordarea unor drepturi de natură salariale altele decât cele care sunt prevăzute de lege.
A mai arătat că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.444/2006, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, art.3 s-a modificat în sensul că: "Pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate".
De asemenea, prin dispozițiile art.15 din Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, modificată și completată, se stabilește că: "Sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat".
Așa cum se statuează în art.2 din ordonanță aceste dispoziții legale se aplică însă numai"funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare".
În același sens sunt și dispozițiile art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, modificată și completată care stabilesc că: "Persoanele care, potrivit legii, gestionează informații clasificate beneficiază de un spor de 15% acordat pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate".
Prin sintagma " persoanele care, potrivit legii gestionează informații clasificate", legiuitorul a avut în vedere personalul angajat al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, care are ca atribuții principale gestionarea și prelucrarea informațiilor clasificate.
Totodată, se constată că informațiile deținute de o instituție ori autoritate publică se clasifică prin dispoziția conducătorului, cu respectarea prevederilor Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, modificată și completată și ale Hotărârii Guvernului nr.585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România.
Toate prevederile legale anterior menționate sunt clare și nu comportă nici o dificultate de interpretare, stabilind în mod expres și limitativ categoriile de persoane care sunt beneficiare ale sporului de confidențialitate în legătură cu gestionarea și prelucrarea informațiilor clasificate, respectiv, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract sau personalul civil din cadrul instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, funcționarii publici din cadrul Guvernului, Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ și personalul angajat al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Or, reclamanții au calitatea de magistrați și personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor, ce compun autoritatea judecătorească și nu fac parte din categoriile socio-profesionale mai sus enunțate.
Instituțiile ce compun organele autorității judecătorești, în mod evident, nu fac parte din categoria instituțiilor și autorităților publice de apărare națională, ordine publică, siguranță națională și nici din aparatul central al Guvernului ori din rândul categoriilor de ministere și instituții publice debitoare ale obligației de acordare a sporului de confidențialitate în sensul normelor legale anterior precizate.
De asemenea, situația magistraților și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu este comparabilă cu cea a cadrelor militare în activitate, a militarilor angajați pe bază de contract sau a personalului civil din cadrul instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, a funcționarilor publici demnitari și a altor salariați pentru a beneficia de prevederile legale mai sus enunțate privind acordarea sporului de confidențialitate.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată următoarele:
Prin decizia nr.46/2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Potrivit art.329 alin.3 Cod proc.civ. " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora, urtea constată că susținerile critice invocate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților sunt nefondate.
În consecință, în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 984/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /
8 ex./12.01.2010
Jud. fond./
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Nicoleta Vesa
