Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1343/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civil și pentru cauze
cu minori și de familie, de
conflicte de munc și asigurri sociale
DECIZIA CIVIL NR.1343/ DOSAR NR-
Ședința public din 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif judector
- - - judector
- - judector
- grefier
Pentru astzi fiind amânat pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul și de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR împotriva sentinței civile nr.1101/M din 24 iunie 2009 pronunțat de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public, la pronunțare, se constat lipsa prților. Procedura îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier, dup care:
Dezbaterile în cauza de faț au avut loc în ședința public din 20 octombrie 2009, când prțile au lipsit, așa cum rezult din încheierea de ședinț din acea zi, încheiere care face parte integrant din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberrii, a amânat pronunțarea la data de 27 octombrie 2009 și apoi la 3 noiembrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de faț.
Constat c prin sentința civil nr. 1101/M/24.06.2009 Tribunalul Brașova respins excepția autoritții de lucru judecat.
A respins acțiunea formulat de reclamantul în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Prima instanț a reținut c potrivit art.137 alin.1 Cod procedur civil, urmeaz s se pronunțe mai întâi asupra excepției invocate în cauz.
Dispozitiile art. 1201 cod civil stabilesc ca este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare in judecata are același obiect, este întemeiat pe aceeași cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate.
Instanta a apreciat ca exceptia autoritatii de lucru judecat invocat prin raportare la cererea ce a facut obiectul dosarului nr- nu este intemeiata, intre cele doua pricini neexistand identitate de cauza, avand in vedere temeiurile de drept diferite invocate in sustinerea celor doua actiuni.
Pentru aceste motive instanta a respins exceptia invocata.
In ceea ce priveste fondul cererii deduse judecatii instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul are calitatea de asistent judiciar în cadrul Tribunalului Brașov.
Legislația care reglementeaz statutul asistenților judiciari a înregistrat mai multe modificri în timp.
În ceea ce privește salarizarea acestora, asistenții judiciari nu au beneficiat niciodat de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic, introdus prin OG nr. 56/ 1997, care stipuleaz clar faptul c acest spor este instituit numai pentru magistrați și executorii judectorești.
Ulterior, prin Legea nr.104/1999 acest spor nu s-a mai aplicat executorilor judectorești ci sfera de aplicabilitate a acestuia s-a extins la personalul auxiliar de specialitate.
Prin statutul lor, asistenții judiciari nu intrau în categoria personalului auxiliar de specialitate și nici în categoria magistraților, chiar dac legea de salarizare a acestora face trimitere la salariul de baz pentru judectorul stagiar anul I-II. În perioada în care sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic a fost introdus de legiuitor, asistenții judiciari, nu erau asimilați magistraților ci erau funcționari public crora li se aplicau dispozițiile legii de organizare judectoreasc. Nu trebuie ignorat faptul c pretențiile în discuție reprezint un spor, care se adaug la indemnizația brut lunar și nu se include în indemnizație, pentru a putea spune c beneficiaz și reclamantul de aceast majorare salarial.
Deși Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin decizia nr. 21 din 2008 asupra problemei sporului în discuție, din dispozitivul deciziei rezult c de acesta beneficiaz numai "judectorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate". Ori, asistenții judiciari, nu se regsesc în niciuna dintre categoriile enumerate limitativ, de instanț suprem, astfel încât cererea reclamantului este neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul. Și pârâta Ministerul Justiției și Libertților.
În dezvoltarea criticilor reclamantul invoc dispozițiile Deciziei în interesul legii nr. 21 /2008 a ÎCCJ și statutul asimilat magistraților pe care asistenții judiciari îl au atât din punct de vedere al atribuțiilor cât și prin norma de trimitere cuprins în art. II din OUG nr. 20/2002 care se refer la art. 47 din Legea nr. 50/1996 și care nu a fost niciodat abrogat.
Ministerul Justiției și Libertților invoc în motivele de recurs existența autoritții lucrului judecat faț de sentința civil nr. 105/M/05.02.2008 a Tribunalului Brașov.
Examinând recursurile curtea constat urmtoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de reclamant.
Decizia nr. 21/2008 a ÎCCJ invocat ca fiind aplicabil în speț nu face nici o referire la asistenții judiciari, aceast categorie socio-profesional, așa cum a reținut și prima instanț nefiind încadrabil nici în categoria magistraților nici în cea a personalului auxiliar de specialitate. Așa fiind nu se poate susține c ne-am afla în fața unei discriminri așa cum este ea reglementat de dispozițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 137/2000, raportate la art. 16 și 20 din Constituție și dispozițiile din art. 23 din declarația Universal a Drepturilor Omului.
Referitor la interpretarea art. II din OUG nr. 20/2002 ca norm de trimitere neabrogat, aceast susținere este real, îns legiuitorul a fcut trimitere la dispozițiile Legii nr. 50/1996 cu privire la baza de salarizare și stabilirea vechimii în munc și nu privire la drepturile speciale pe care diferitele categorii profesionale din cadrul autoritții judectorești le aveau sau le au. Ca dovad asistenții judiciari nu au beneficiat nici în 2002 și nici ulterior de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic.
Pentru toate aceste considerente recursul reclamantului va fi respins.
În ceea ce privește recursul pârâtei acesta este lipsit de interes. Interesul reprezint folosul practic urmrit de ctre parte atunci când promoveaz o acțiune civil, în cadrul acțiunilor civile fiind cuprinse și cile de atac. Soluția instanței de fond fiind de respingere a acțiunii nu mai exist nici un folos practic pe care pârâta s îl justifice în promovarea prezentei ci de atac.
În consecinț acest recurs va fi respins ca lipsit de interes.
Pentru aceste motive
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1101/M/24.06.2009 a Tribunalului Brașov.
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertților împotriva aceleiași instanțe.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 03.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - -
GREFIER,
Red. /09.12.2009
Dact. /18.12.2009
- 6 exemplare -
Jud. fond -
-
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rzea, Mihail
