Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1359/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1359/2009
Ședința publică din 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Fiț judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - judecător
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței nr.985/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a înregistrat la dosar din partea reclamantului intimat intervenient dovada raportului procesual activ, cu decretul pentru numire în funcția de JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
Față de actele și lucrările dosarului instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr-, disjunsă prin încheierea de la data de 6.05.2009 din dosarul nr- al acestei instanțe și precizată prin înscrisul depus la fila 6 din dosar, reclamantul a chemat in judecata pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Alba, Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărâre:
- să fie obligați pârâții,în solidar, la plata drepturilor salariale cuvenite cu titlu de spor de risc si suprasolicitare psihică, in procent de 50% din indemnizația de baza bruta lunara in cuantum actualizat cu rata inflației de la data plății efective începând cu data de 29.01.2009 și în continuare, precum și la plata dobânzii legale calculate până la plata efectivă
- obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamanților, conform prezentei.
- alocarea fondurilor necesare, plății sumelor neîncasate și emiterea Ordinului de salarizare care să conțină sporul de 50% și pentru viitor.
In motivarea acțiunii se arată în esență că sporul solicitat este reglementat art.47 din Legea.nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, întrucât abrogarea adusă acestuia de Ordonanța nr.83/29 august 2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești nu a avut efecte in ceea ce privește acest articol de lege.
Prin efectul art.47 din Legea nr.50/1996 republicata in Monitorul Oficial nr.563/18 noiembrie 1999 magistrații, precum si personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar pentru risc si suprasolicitare.
Reclamantul mai arată că, prin dispozițiile Ordonanței nr.83/2000,act emis de Guvernul României care are natura unui act juridic de putere inferioara legii, le-a fost retras acest spor. Potrivit art.108 din Constituția României, Ordonanțele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitate,in limitele si in condițiile prevăzute de aceasta.
Prealabil emiterii Ordonanței nr.83/2000, Guvernul a fost abilitat, prin art.1 pct.1 litera Q din legea nr.125/2000, să emită ordonanțe pentru perioada de la data intrării in vigoare a acestei legi si pana la reluarea lucrărilor Parlamentului in cea de-a doua sesiune ordinara a anului 2000 în următoarele domenii:
1. Modificarea si completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești,republicata:
Guvernul a depășit competenta legislativă delegata de parlament potrivit art.115 din Constituție si a dispus abrogarea art.47 din legea nr.50/1996,care reglementa drepturile pe care reclamanții arată că le solicită prin acțiunea dedusă judecății.
Se arată că Legea nr.24/2000 republicata,privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, reglementează principiile de legiferare cat si cele de abrogare,care înlătura orice posibilitate de imixtiune a actelor Guvernului in actele Parlamentului, executivul având doar un drept limitat si expres prevăzut.
Cum executivul nu a fost abilitat sa abroge dispozițiile art.47 din legea nr.50/1996 reclamantul solicita a se constatat ca acest text normativ este in vigoare si sa le fie acordate drepturile astfel reglementate.
Reclamantul mai arată că abrogarea dată prin legea nr.334/2001 nu poate acoperi nelegalitatea si neconstituționalitatea abrogării dispusă fără drept de către executiv.
Invocă decizia nr. 21/2008 a ICCJ- Secțiile Unite
Pârâta Curtea de Apel Alba Iulia prin întâmpinare a susținut că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Alba Iulia nu are calitatea de angajator al reclamantului și atribuții în privința drepturilor salariale ale judecătorilor.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - reprezentat prin Direcția Generala a Finanțelor Publice, prin întâmpinare, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de ordonator principal de credite și nu există un raport juridic obligațional între pârât și Ministerul Justiției ( 15-16).
Conform art. 137 Cod Procedură civilă instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea fondului cauzei.
Astfel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice - reprezentat prin Direcția Generala a Finanțelor Publice A, se rețin următoarele:
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de solicitare neuropsihică, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Față de aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.137 pr.civilă, acțiunea fiind respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin sentința civilă nr. 985/2009 pronunțată de Tribunalul Alba cu numărul de mai sus fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, acțiunea formulată împotriva acesteia fiind respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală. Acțiunea a fost admisă împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Alba, care au fost obligați să plătească în favoarea reclamantului, corespondent raporturilor de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 29.01.2009 - 10.06.2009 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material până la data plății efective. A fost obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului. A fost respinsă cererea privind plata dobânzii legale.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul are calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Alba Iulia - fila 5, începând cu data de 29.01.2009.
Prin acțiunea introductivă de instanță solicitat acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică in procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu data de 29.01.2009 - până la data pronunțării și în continuare.
Prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 așa cum a fost modificată prin OG.nr.56/1997, se prevedea ca pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistrații precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar.
Textul de lege sus menționat a fost abrogat prin OG nr.83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1996 publicata in Monitorul Oficial,Partea I nr.425 din 01.09.2000 si intrată in vigoare la 01.10.2000.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Conform art. 329 alin 3 Cod de Procedură Civila dezlegarea dată problemelor de drept soluționate pe calea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Având în vedere această dispoziție legală, precum și interpretarea dată de Înalta Curte de Casație si Justiție, prin decizia nr. 21/2008 pronunțată in cadrul unui recurs în interesul legii prevederilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a reținut ca acțiunea formulata de reclamant este întemeiată, fiind admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Curtea de AIs olicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii față de această pârâtă.
În expunerea de motive arată că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive formulată prin întâmpinare, dat fiind faptul că în litigiile având ca obiect drepturile salariale ale judecătorilor calitate procesuale pasivă au doar Ministerul Justiției și Libertăților, în calitate de ordonator principal de credite Curtea de Apel nu are nici calitatea de angajator al reclamantului, iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume doar în limita aprobată de ordonatorul principal Ministerul Justiției și Libertăților.
Deliberând asupra recursului de față funcție de criticile formulate și din oficiu, potrivit prevederilor art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art.43 alin.2 din Legea nr.304/2004, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control ale administrării instanțelor în care funcționează, precum și ale instanțelor din circumscripție.
Potrivit art.44 alin.21 din Hotărârea 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, președinții curților de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar conform art.10 lit.ț din același act normativ, răspund pentru aprobarea acestui regulament și pentru folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
Astfel, Ministerul Justiției și Libertăților asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar ordonatorii secundari de credite poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către personalul încadrat în instanțe.
Totodată, potrivit art.64 alin.1 lit.a din Hotărârea nr.387/2005, Curtea de Apel, prin intermediul referentului de la compartimentul personal, completează și ține la zi carnetul de muncă pentru întregul personal al curții de apel, al tribunalelor și judecătoriilor din circumscripție.
În consecință, în calitate de ordonator secundar de credite, Curtea de Apel Alba Iulia are calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză alături de Ministerul Justiției și Libertăților în calitate de ordonator principal de credite.
Față de cele ce preced, constatând că sentința recurată este legală și temeinică, în conformitate cu prevederile art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței nr.985/2009 pronunțată de Tribunalul Alba, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.12.2009.
PREȘEDINTE: Carmen Fiț - - | JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu - - |
Grefier, - - |
Red. CV.
Tehnotred.SM/2ex/13.01.2010
Jud.fond,
Președinte:Carmen FițJudecători:Carmen Fiț, Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu
